Avocatul Adrian Toni Neacșu acuză Guvernul condus de Ilie Bolojan de „prostie profesională” și „improvizație legislativă”, după seria de ordonanțe prin care au fost eliminate și apoi reintroduse, pe repede-înainte, condițiile pentru numirea șefului Corpului de Control al prim-ministrului. Cazul a fost calificat de jurnalistul Ion Cristoiu drept „cea mai mare golănie postdecembristă”.
Criteriile, măturate pentru omul premierului
Totul a pornit de la dorința lui Ilie Bolojan de a-l instala pe Crinel Nicu Grosu în fruntea Corpului de Control al Guvernului. Grosu, fost ofițer cu experiență în DGA, ANAF și Poliția de Frontieră, nu îndeplinea însă cerințele din Ordonanța de Urgență nr. 87/2020, care stabilea criterii stricte pentru ocuparea acestei poziții. Printre ele: experiență în structuri de control sau audit.
Potrivit lui Neacșu, soluția Guvernului a fost radicală și absurdă: în loc să elimine punctual condiția incomodă, Executivul a decis să abroge complet articolul 5 din ordonanță, adică întregul set de criterii. Astfel, în mod halucinant, a dispărut din legislație nu doar exigența pe care Grosu nu o îndeplinea, ci și prevederea care instituia existența funcției de șef al Corpului de Control.
OUG strecurată „noaptea ca hoții”
Maniera în care s-a făcut această „ajustare” legislativă ridică, la rândul ei, semne de întrebare. Pe 21 august 2025, Guvernul a adoptat o ordonanță privind ajutoarele de stat pentru închiderea minelor din Valea Jiului. În ultima clipă, în cuprinsul actului normativ a fost introdus și un articol care abroga integral art. 5 din OUG 87/2020 – fără nicio legătură cu obiectul principal al ordonanței. Varianta trimisă Consiliului Legislativ pentru aviz nici nu conținea această modificare.
„Noaptea ca hoții”, cum a numit Neacșu manevra, criteriile au fost șterse cu totul pentru a-i face loc favoritului premierului. „S-a ajuns la situația ridicolă ca, odată cu eliminarea condițiilor, să fie eliminată și funcția însăși”, scrie avocatul.
Guvernul, prins în propria capcană
Abia după ce modificarea a intrat în vigoare, cineva din aparatul guvernamental a realizat gafa: Bolojan nu putea să-l numească pe Grosu, pentru că, prin abrogarea articolului 5, fusese desființată chiar poziția de șef al Corpului de Control.
Panica a determinat Guvernul să adopte, la numai o săptămână distanță, o nouă ordonanță de urgență, pe 28 august 2025, prin care jumătate din textul eliminat a fost reintrodus, sub forma unui nou articol (art. 4¹). Astfel, funcția de șef al Corpului de Control a fost „reinventată din pix”, de această dată fără criterii restrictive.
„Prostie profesională” și haos legislativ
Adrian Toni Neacșu spune că episodul arată nivelul alarmant de amatorism din Guvern. „Sunt pur și simplu îngrozit de câtă prostie și incompetență juridică și de tehnică normativă există în Guvernul României”, a scris avocatul pe Facebook. În opinia sa, gafele nu sunt simple accidente, ci simptomele unei guvernări care își clădește actele pe improvizații și soluții de avarie.
Mai mult, el atrage atenția că aceeași lipsă de profesionalism a generat și pachetul masiv de modificări legislative pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea. „De data asta fiecare eroare, fiecare scăpare juridică sau incoerență de tehnică legislativă ne va lovi direct în moalele capului, vor crea haos legislativ și mii sau zeci de mii de procese în instanțe”, avertizează Neacșu.
„Cea mai mare golănie postdecembristă”
Jurnalistul Ion Cristoiu a calificat întreaga operațiune drept „cea mai mare golănie postdecembristă”, acuzând „vrăjitoria legislativă” prin care premierul și-a pus în fruntea Corpului de Control omul dorit. Metoda folosită – rescrierea peste noapte a regulilor – arată nu doar autoritarismul lui Ilie Bolojan, ci și disprețul față de principiile transparenței și ale bunei guvernări.
Comentează