Un traseu spectaculos scoate la lumină „Castelul din Carpați”, o cetate medievală abandonată de secole, aflată pe stâncile de la intrarea în ținutul sălbatic al Retezatului. Cetatea Colț a rămas mult timp un loc neprimitor, „bântuit” de legende întunecate.
Veche de peste șase secole, dar ruinată vreme îndelungată, cetatea medievală Colț a rămas un reper al ținutului de la poalele Retezatului, potrivit adevărul.ro.
Istoria cetății medievale
Ar fi fost construită în secolul al XIV-lea de familia Cândeștilor, care avea să fie maghiarizată sub numele Kendeffy. Locul ales de cneji pentru ridicarea fortăreței au fost stâncile care se înalță la peste o sută de metri deasupra văii Râușorului, la intrarea în defileul Retezatului dinspre Râu de Mori.
În vale, pe versantul opus, familia Cândeștilor a ridicat Mănăstirea Colț, faimoasă în trecut datorită legendelor despre comorile ascunse în jurul ei, dar și pentru picturile medievale, vandalizate în secolele care au urmat. Unii istorici îi indicau pe turcii care au năvălit în Țara Hațegului în secolele trecute drept autori ai distrugerii icoanelor din vechile biserici, alții pe calvini. Oamenii locului aveau și alte teorii.
„Coborând din Cetatea Colț şi trecând peste Râuşor, vedem Mănăstirea călugărilor. O biserică veche după stil bizantin, având turnul acoperit cu piatră și fruntarul dărâmat. Se văd şi acum picturile sfinţilor după ritul grecesc. Pentru una am deplâns pe acei sfinţi, adecă fiindcă sunt toţi orbi, nu de la natură, ci cu ochii scoşi. Ca să-mi satisfac curiozitatea, îndată după întoarcere am întrebat pe o babă cine ar fi putut scoate ochii sfinţilor. — Ei, domnişorule — îmi răspunde într-un târziu — ochii sfinţilor sunt foarte buni la vrăjit. Apoi, cei mai învăţaţi nu vreau să creadă, dar ochii de la sfinţi sunt buni la vrăjiturile care se fac pentru muierile necredincioase bărbaţilor lor. Atâta folosesc, că fac ca bărbaţii să nu vadă ceea ce fac muierile lor”, informa ziarul Tribuna, în 1886.
Castelul din Carpați
Cetatea medievală care domină valea Râușorului a păstrat și mai multe mistere. Legendele locale descriu într-un mod fantezist poveștile prințeselor închise în donjonul său, iar în epoca modernă unii autori au încercat să asocieze fortăreața cu „Castelul din Carpați”, descris în secolul al XIX-lea de faimosul scriitor francez Jules Verne.
„Nu se distinge de fundalul munţilor. Ceea ce ai fi ispitit să iei drept un donjon nu este decât o grămadă întunecată de pietre. Cine îl priveşte are impresia că zăreşte crenelurile unui zid, unde nu se află poate decât o creastă stâncoasă. Întreg ansamblul e pâclos, mişcător, incert. Aşa că, dacă ar fi să dăm crezare feluriţilor călători, Castelul din Carpaţi există doar în imaginaţia celor din comitat”, nota autorul nuvelei „Castelul din Carpați”.
Jules Verne relata despre temerile localnicilor cu privire la ruinele castelului părăsit pe stânci, rămas în grija naturii şi bântuit, în închipuirile sătenilor din Werst, de fantomele foștilor săi proprietari.
„Deşi Castelul din Carpaţi era mai bine păstrat decât dădea impresia, o spaimă molipsitoare, sporită de puterea superstiţiilor de prin partea locului, îl apăra nu mai puţin decât o puteau face, odinioară, pivele, săcăluşele, bombardelele, bolimezele şi celelalte piese de artilerie din secolele trecute”, mai scria Jules Verne.
Traseu spectaculos spre Cetatea Colț
La aproape un secol și jumătate de când scriitorul francez a publicat faimoasa carte despre „Castelul din Carpați”, locul care îi păstrează amintirea a rămas în ruină. Însă, dacă în anii trecuți poteca spre Cetatea Colț era dificil de urmat, din cauza numeroaselor cărări prin pădure cu care se intersecta și a lipsei marcajelor și indicatoarelor turistice, un traseu tematic amenajat recent a readus-o în circuitul turistic.
„Poteca de poveste de la Cetatea Colț este prima potecă tematică din România interpretată prin benzi desenate și a avut ca sursă de inspirație romanul «Castelul din Carpați» de Jules Verne. Noua potecă, cu o lungime de puțin peste un kilometru, le oferă vizitatorilor o experiență inedită ce îmbină arta, educația și natura. De-a lungul traseului, panouri ilustrate de Șerban Andreescu, renumit autor și ilustrator de benzi desenate, redau într-o formă grafică captivantă romanul lui Jules Verne. Acestea sunt completate de panouri tematice dedicate biodiversității, geodiversității și patrimoniului cultural al zonei Cetății Colț”, a informat Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului – Universitatea din București.
Potrivit reprezentanților Geoparcului, în foișorul de la intrarea pe traseu, turiștii își pot face fotografii-suvenir, iar la finalul acestuia sunt invitați să descopere, scanând coduri QR, două legende locale în format audio și o fișă de activități educaționale, menite să transforme drumeția într-o experiență de învățare interactivă. Cea mai mare parte a informațiilor prezentate pe potecă este disponibilă bilingv, în limba română și engleză, pentru a facilita înțelegerea conținutului de către turiștii români și străini. Tot în foișorul amplasat lângă cetate, aceștia pot lăsa feedback despre experiența trăită, contribuind la dezvoltarea ulterioară a proiectului.
De câțiva ani, situația cetății medievale din Țara Hațegului s-a îmbunătățit, iar turiștii au reînceput să o caute. Cei care ajung la cetate trebuie să rămână precauți. Stâncile sale abrupte se înalță deasupra prăpăstiilor care pot da amețeli, iar printre „colții de piatră” amenințători pe care a fost ridicată cetatea și-au găsit adăpost vipere.
Cetatea, care nu a fost restaurată vreodată în epoca modernă, și-a păstrat însă autenticitatea, iar lucrările de ecologizare din ultimii ani au dus la „dezvelirea” sa din vegetația abundentă care crescuse în voie peste unele dintre terasele sale.
Locul de unde pornesc drumurile Retezatului
În satul Râu de Mori, aflat la mai puțin de 20 de kilometri de Hațeg, mai multe pensiuni și locuri de tabără pentru tineri au fost deschise în ultimii ani, iar cetatea este prezentată în oferta lor ca unul dintre reperele turistice din zonă. Pe jos, este accesibilă pe poteca amenajată recent, ce poate fi parcursă prin pădure în 20–30 de minute.
Din Râu de Mori, două trasee turistice care urcă spre zona alpină a Retezatului „concurează” în atractivitate. Valea Râușorului urcă din zona Cetății Cândeștilor și a bisericii medievale de la poalele ei spre stațiunea montană Râușor din Retezat, aflată la peste 1.400 de metri altitudine.
Drumul șerpuiește printre versanții abrupți și împăduriți, care lasă din loc în loc câteva poieni ce pot fi folosite ca locuri de popas. Stațiunea Râușor este căutată iarna pentru pârtiile de schi, iar în cea mai mare parte a anului este locul de unde călătorii își încep ascensiunea spre Vârful Retezat (2.482 de metri), aflat la capătul unui traseu de circa trei ore. Urcușul din stațiune până pe creasta emblematică a Retezatului poate fi riscant pe ultima sa porțiune, între Șaua Lolaia (2.217 metri) și Vârful Retezat, astfel că turiștii au nevoie de echipament adecvat pentru parcurgerea lui.
Tot din Râu de Mori, călătorii pot parcurge drumul de pe Valea Râului Mare spre barajul Gura Apelor din Retezat, aflat la circa 20 de kilometri de satul din Țara Hațegului și la peste 1.000 de metri altitudine.
Lacul Gura Apelor ocupă peste 400 de hectare în ținutul sălbatic al Retezatului, iar barajul său din anrocamente, de aproape 170 de metri, este unul dintre cele mai înalte din Europa. De la Gura Apelor, traseele turistice urcă pe drumurile forestiere de pe Valea Lăpușnicului Mare spre Poiana Pelegii, locul de pornire al drumeților spre zecile de lacuri glaciare și crestele de peste 2.000 de metri din Munții Retezat.
Un alt drum forestier ocolește lacul de acumulare și, traversând Valea Lăpușnicului Mic, deschide calea turiștilor spre Vârful Gugu (2.291 de metri) din Masivul Retezat-Godeanu. Muntele Gugu este cel mai înalt vârf din Munții Godeanu, dar și una dintre cele mai izolate creste din Carpați. Este înconjurat de Munții Retezat, Țarcu și Cernei și poate fi explorat pe traseele de munte care pornesc din zona Lacului Gura Apelor din Retezat ori din Retezatul Mic – zona Câmpușel.
Unii oameni de știință l-au numit „muntele sfânt al dacilor”, legendarul Kogaionon, muntele pe care dacii îl considerau sfânt și unde îl venerau pe Zamolxis, potrivit istoricului antic Strabon. Munții Godeanu, locul unde se află Vârful Gugu, sunt renumiți pentru platformele de eroziune, suprafețe aproape netede formate în urma eroziunii în timp a munților, aflate la peste 2.000 de metri, adesea folosite de păstori.
Comentează