România rămâne puternic dependentă de importurile de îngrășăminte chimice, iar o parte consistentă a sumelor ajung în continuare în Federația Rusă. Datele au fost prezentate de Cristi Șelaru, consilier în cadrul Institutului Național de Statistică, în emisiunea Agrojurnal de la Digi24, realizată de Andreea Stroe.
Rusia, principal furnizor ca volum în 2024
„În 2024, România s-a bazat puternic pe importurile de îngrășăminte, iar datele confirmă o dependență accentuată de câțiva furnizori externi majori”, a explicat Cristi Șelaru.
Potrivit acestuia, „la capitolul cantități, cele mai mari volume au venit din Federația Rusă, cu peste 358.000 de tone de îngrășăminte importate”. „La mică distanță se află Egiptul, cu aproximativ 356.600 de tone, iar pe locul al treilea se situează Bulgaria, cu 322.500 de tone”, a precizat consilierul INS.
Șelaru a mai arătat că „lista continuă cu Marocul, de unde România a adus peste 219.000 de tone, și Grecia, cu aproximativ 132.000 de tone”.
Peste 123 de milioane de euro trimiși în Rusia
Referindu-se la valoarea importurilor, Cristi Șelaru a subliniat: „Dacă analizăm însă sumele plătite, situația este următoarea: către Federația Rusă, România a trimis, în 2024, 123,6 milioane de euro”.
„În Egipt au fost trimiși 117,5 milioane de euro, iar în Bulgaria, 113,7 milioane de euro”, a continuat acesta. De asemenea, „importurile din Maroc au costat 84,8 milioane de euro, iar cele din Grecia, aproximativ 48,3 milioane de euro”.
Dependență de furnizori din afara UE
Concluzia pentru anul trecut este, în opinia consilierului INS, una clară: „România a depins de furnizori din afara Uniunii Europene pentru cele mai mari cantități de îngrășăminte, iar Rusia, Egiptul și Marocul au rămas actori-cheie într-o piață marcată de prețuri ridicate și volatilitate”.
Primele opt luni din 2025: importuri ridicate, costuri în creștere
Cristi Șelaru a prezentat și datele aferente anului în curs: „Dacă analizăm primele opt luni din 2025, observăm că importurile de îngrășăminte ale României au rămas la un nivel ridicat”.
„La capitolul cantități, România a importat cele mai mari volume din Federația Rusă, de unde au venit peste 315.000 de tone de îngrășăminte”, a arătat el. „Pe locul al doilea se află Bulgaria, cu aproximativ 287.000 de tone, urmată îndeaproape de Egipt, cu aproape 286.000 de tone”.
„Lista continuă cu Grecia, cu puțin peste 140.000 de tone, și China, de unde au fost aduse aproape 200.000 de tone”, a completat Șelaru.
Bulgaria, pe primul loc ca valoare în 2025
În ceea ce privește sumele plătite, consilierul INS a explicat că „dacă ne uităm la sumele plătite, clasamentul se modifică semnificativ”. „Bulgaria devine principalul furnizor din punct de vedere al costurilor, România achitând 117,8 milioane de euro pentru îngrășămintele aduse de aici”.
„Pe locurile următoare se află Federația Rusă, cu 113,2 milioane de euro, și Egiptul, cu 117,8 milioane de euro”, a precizat acesta, subliniind că „deși România importă cea mai mare cantitate de îngrășăminte din Rusia, cei mai mulți bani au fost trimiși în Bulgaria în primele opt luni ale acestui an”.
Perspective îngrijorătoare pentru finalul lui 2025
În final, Cristi Șelaru a tras linia comparației dintre cei doi ani: „În primele opt luni din 2025, țara noastră a importat aproape 2,1 milioane de tone de îngrășăminte, pentru care s-au plătit puțin peste 800 de milioane de euro”. „Prin comparație, în 2024, importurile totale au ajuns la aproape 2,5 milioane de tone, pentru care s-au cheltuit 850 de milioane de euro”.
Potrivit estimărilor prezentate în emisiune, „având în vedere ritmul actual al importurilor, România ar putea încheia anul 2025 cu peste 3 milioane de tone de îngrășăminte aduse din străinătate”, iar „nota de plată ar urma să depășească 1,2 miliarde de euro, un nivel semnificativ mai ridicat decât cel din 2024”.
Comentează