VIDEO China bate cu pumnul în masă contra lui Trump, la Davos: Nu putem reveni la legea junglei în relațiile internaționale/ Von der Leyen, mesaj dur

Autor: Loredana Codruț

Publicat: 20-01-2026 14:22

Actualizat: 20-01-2026 14:40

Article thumbnail

Sursă foto: google

Atacul SUA din Venezuela și desfășurarea de trupe americane în Groenlanda scot chiar și China din sărite. Mesajul transmis la Davos de chinezi a fost unul tranșant: În relațiile internaționale nu se poate reveni la Legea Junglei.

China e contra legea junglei în relații internaționale

China s-a poziţionat marţi ca un campion al multilateralismului şi liberului schimb la Forumul Economic Mondial de la Davos, în Elveţia, unde s-a pronunţat împotriva revenirii la "legea junglei" în relaţiile internaţionale, informează AFP.

"Un număr mic de ţări privilegiate nu ar trebui să beneficieze de avantaje bazate exclusiv pe propriile interese, iar lumea nu se poate întoarce la legea junglei, unde cei puternici îi vânează pe cei slabi", a declarat vicepremierul He Lifeng pe fondul tensiunilor internaţionale şi comerciale.

"Acţiunile unilaterale şi acordurile comerciale ale unor ţări încalcă în mod clar principiile şi regulile fundamentale ale Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) şi au un impact grav asupra ordinii economice şi comerciale globale", a spus el.

Liberul schimb trebuie să fie protejat

He Lifeng a făcut apel la apărarea şi reforma instituţiilor multilaterale, precum şi la protejarea liberului schimb, într-un moment în care "sistemul comercial internaţional se confruntă cu cele mai serioase provocări din ultimii ani".

El a menţionat războiul comercial dur dintre ţara sa şi Statele Unite din 2025 şi armistiţiul cel puţin temporar la care au ajuns preşedinţii Donald Trump şi Xi Jinping în octombrie ca exemple de rezolvare a disputelor prin dialog.

În ciuda îngrijorărilor legate de practicile chineze, "China este un partener comercial, nu un rival, pentru alte ţări" şi va continua să-şi deschidă "uşile şi mai larg" pentru activităţile economice străine, a dat asigurări el.

România, în centrul unui mare scandal după absența președintelui de la Davos

România e în centrul unui mare scandal, după ce președintele Nicușor Dan nu a mers la forumul de la Davos.

Consilierul prezidenţial pentru securitate naţională Marius Lazurca a explicat de ce preşedintele Nicuşor Dan nu va fi prezent la Forumul Economic Mondial de săptămâna viitoare, de la Davos, afirmând că agenda unui preşedinte este sub asediul urgenţelor, crizelor şi priorităţilor. El a afirmat că mesajul lui Nicuşor Dan pentru români este: ”nu umblu teleleu prin lume când sunt lucruri atât de importante care reclamă prezenţa mea în ţară”.

Și Ursula von der Leyen are un mesaj dur

Aflat la Forumul Economic de la Davos, liderul european a trimis semnale clare că Europa nu va renunța la integritatea sa teritorială și că la Comisia Europeană nu se stă degeaba: se fac eforturi pe mai multe planuri pentru o independență a Europei cât mai mare.

Uniunea Europeană trebuie să își consolideze rapid independența economică, energetică și de securitate, într-o lume marcată ciclic de fracturi geopolitice profunde și de schimbări ireversibile. Este una dintre cele mai importante idei care se desprind din discursul Ursulei von der Layen de la Forumul Economic de la Davos, un discurs cu un dozaj foarte bun de diplomație și cu un mesaj clar către Trump: „Suveranitatea și integritatea teritorială a Europei sunt non-negociabile”.

Von der Layen a subliniat că tema aleasă pentru acest an – În spiritul dialogului – este mai importantă ca oricând, într-o lume fragmentată și conflictuală. Șefa Comisiei Europene a realizat o paralelă între actualele șocuri geopolitice și anul 1971, când decizia Statelor Unite de a decupla dolarul de aur a dus la prăbușirea sistemului Bretton Woods.

„A fost un avertisment clar pentru Europa asupra nevoii de a-și consolida puterea economică și politică și de a-și reduce dependențele – atunci de o monedă străină”, a spus ea și a adăugat că lecția este valabilă și astăzi.

„1971 a fost anul așa-numitului „șoc Nixon” și al deciziei de a decupla dolarul american de aur. Într-o clipă, fundamentele Sistemului Bretton Woods și întreaga ordine economică globală – stabilită după război – s-au prăbușit efectiv. Dar acest eveniment a avut și două efecte majore. În primul rând, a creat involuntar condițiile pentru ceea ce avea să devină o economie cu adevărat globală. În al doilea rând, a oferit Europei o lecție dură despre necesitatea de a-și consolida puterea economică și politică. A fost un avertisment de a ne reduce dependențele – în acest caz, față de o monedă străină”, a spus von der Layen, ca un argument pentru recent semnatul acord Mercosur, dar și pentru alte decizii din mandatul său.

Ideea independenței economice a UE este, de departe, cea mai importantă din discursul său

„Lumea de astăzi poate fi foarte diferită, însă cred că lecția rămâne în mare parte aceeași: șocurile geopolitice pot – și trebuie – să servească drept oportunitate pentru Europa. În opinia mea, schimbarea seismică prin care trecem astăzi este o oportunitate, ba chiar o necesitate, de a construi o nouă formă de independență europeană. Această nevoie nu este nici nouă, nici o reacție la evenimente recente; ea reprezintă un imperativ structural de mult mai mult timp”, a spus ea.

Vobind despre semnarea Acordului Mercosur, von der Layen a evidențiat că Europa are nevoie de o piață comercială de liber schimb, în absența taxelor, de asemenea, făcând trimitere evidentă către politicile de taxare impuse de Trump de la revenirea în funcție.

„Acest acord transmite un mesaj puternic: alegem comerțul echitabil în locul tarifelor, parteneriatul în locul izolării și sustenabilitatea în locul exploatării”, a spus ea

Von der Layen a precizat că UE urmărește acorduri similare cu India, Australia, state din Asia de Sud-Est și Orientul Mijlociu, subliniind că „Europa vrea să facă afaceri cu centrele de creștere ale prezentului și cu marile economii ale acestui secol”.

Șefa Comisiei Europene a insistat și pe ideea de reforme structurale care să stimuleze investițiile și competitivitatea și a prezentat cele trei puncte-focus:

1) crearea unui regim unic european pentru companii, denumit „EU Inc”

2) Construirea Uniunii Economisirii și Investițiilor

3) construirea unei piețe de energie interconectate și accesibile

În ce privește primul punct-focus, președinta CE a spus că dorește „crearea unei noi structuri de companie cu adevărat europene”, cu un set unic de reguli și în care afacerile să poată opera mai ușor (de exemplu: antreprenorii europeni pot înființa o firmă în orice stat membru, în 48 de ore, complet online și va fi același regim de capital peste tot în UE).

Pentru punctul-focus 2, von der Layen a explicat că a înaintat propuneri pentru „integrarea și supravegherea pieței, pentru a ne asigura că piața noastră financiară este mai unitară”.

Pentru punctul-focus 3, ea a explicat că e nevoie de crearea unei piețe de energie interconectate și accesibile și a anunțat „Planul de acțiune pentru energie accesibilă”, care urmărește securitate și independență energetică.

Potrivit liderului european, nu mai e loc pentru nostalgii. Europa nu va mai fi niciodată cum a fost. „Nostalgia nu va readuce vechea ordine. Dacă această schimbare este permanentă, atunci Europa trebuie să se schimbe permanent și ea”, spune ea, apăsând pe ideea că nu se mai poate reveni la vechea ordine.

În contextul războiului declanșat de Rusia, UE își reafirmă sprijinul pentru Ucraina, inclusiv printr-un pachet de 90 de miliarde de euro pentru perioada 2026–2027.

„Europa va fi mereu alături de Ucraina, până când va exista o pace justă și durabilă”, a subliniat oficialul, precizând că activele rusești rămân înghețate, iar UE își rezervă dreptul de a le utiliza.

Discursul lui von der Layen s-a încheiat cu ideea că „Suveranitatea și integritatea teritorială nu sunt negociabile”, avertizând că tensiunile comerciale dintre aliați sunt „o greșeală”.

Ea a transmis, astfel, un mesaj extrem de clar, ferm, instituțional, președintelui Trump, spunând, pe un ton ferm și diplomatic:

„În politică, ca și în afaceri, un acord este un acord, iar când prietenii își strâng mâna, acest lucru trebuie să însemne ceva”, nu înainte de a-și reafirma sprijinul pentru suveranitatea Groenlandei și a securității Arcticii.

De altfel, lăsarea la urmă a temei Groenlandei nu este întâmplătoare. Într-o singură frază, ea subliniază tranșant că relația dintre Uniunea Europeană și Statele Unite nu este una de vasalitate, ci de alianță:

„Considerăm că Statele Unite nu sunt doar aliații noștri, ci și prietenii noștri”.

Google News
Explorează subiectul
Comentează
Articole Similare
Parteneri