România a intrat în recesiune tehnică după două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului, iar perspectiva pentru următorii ani nu este deloc optimistă, avertizează Adrian Codirlașu, președintele Asociației CFA România - organizaţia profesioniştilor în investiţii din România. Potrivit acestuia, economia încetinește vizibil, consumul nu mai susține creșterea, iar măsurile adoptate pentru corectarea deficitului au afectat mediul privat. Ieșirea din această situație nu va fi rapidă, spune el.
Două trimestre de scădere și un semnal de alarmă
Datele publicate de Institutul Național de Statistică arată că în trimestrul IV din 2025 PIB-ul a scăzut cu 1,9% față de trimestrul III. În perioada anterioară, economia se diminuase deja cu 0,2% comparativ cu trimestrul II.
Adrian Codirlașu atrage atenția asupra amplitudinii scăderii din finalul anului.
„Vedem trimestrul patru versus trimestrul trei, scăderea e considerabilă, de 1,9%. Este partea îngrijorătoare”, a declarat acesta, într-o intervenție la Digi24.
El subliniază că, din punct de vedere statistic, condițiile pentru recesiune tehnică sunt îndeplinite.
„Practic, acum îndeplinim tehnic condițiile definiției de recesiune, deși suntem la limită”, afirmă Codirlașu.
Pe ansamblul lui 2025, economia a rămas totuși pe plus, cu aproximativ 0,6%, ceea ce înseamnă că nu este vorba despre o contracție anuală, ci despre o încetinire accentuată în a doua parte a anului.
„Economia nu merge bine”
Președintele CFA România nu anticipează o redresare rapidă.
„Economia nu merge bine. Nu va merge bine anul acesta, poate nici anii următori”, crede acesta.
El avertizează că revenirea va fi dificilă: „Va fi greu de ieșit din această situație.”
Consumul, motorul care s-a oprit
În opinia lui Codirlașu, principalul factor al contracției este reducerea consumului, după o perioadă în care acesta a susținut creșterea economică.
El explică faptul că inflația ridicată și creșterile salariale mai mici au afectat puterea de cumpărare.
„Am avut inflație de aproximativ 10%, iar creșterile salariale au fost de doar 5%. Puterea de cumpărare a scăzut semnificativ și n-avea cum să nu se vadă în consum”, afirmă Codirlașu.
În aceste condiții, consumul nu mai poate reprezenta principalul motor al economiei în perioada următoare.
Deficitul și riscul de stagflație
Codirlașu leagă actuala situație de nivelul ridicat al deficitului bugetar și de modul în care acesta a fost corectat.
El susține că ajustarea prin majorări de taxe și prin inflație a redus puterea de cumpărare și a pus presiune pe economia privată.
„Reducerea deficitului ar trebui făcută prin reducerea cheltuielilor publice, nu prin creșterea taxelor”, consideră el.
În opinia sa, relansarea economică nu poate veni prin diminuarea resurselor din mediul privat: „Nu ai cum să pornești economia luând bani din economia privată.”
Mai mult, el avertizează că România ar putea intra într-o perioadă de stagflație – combinație între stagnare economică și inflație ridicată – o situație dificil de gestionat prin instrumentele clasice de politică monetară.
Ce înseamnă recesiune tehnică
Recesiunea tehnică este o noțiune statistică utilizată atunci când PIB-ul scade două trimestre consecutive. Ea nu echivalează automat cu o criză economică severă, ci indică o perioadă de contracție sau stagnare.
Diferența față de o recesiune profundă este dată de amploarea și durata scăderii, precum și de efectele asupra șomajului și investițiilor. În prezent, indicatorii nu arată o criză de asemenea proporții în România.
Comentează