Primul scandal politic al anului a fost declanșat chiar în noaptea de Revelion, după ce pe ecranul TVR 1 a apărut, alături de siglă, formula „Televiziunea românilor”. Mesajul, introdus cu ocazia împlinirii a 70 de ani de la prima emisie a televiziunii publice, a fost imediat taxat de reprezentanți ai Uniunea Salvați România, care au acuzat o deriva „identitară” incompatibilă cu statutul de serviciu public.
USR deschide anul cu un conflict simbolic
Reacția cea mai vehementă a venit din interiorul sistemului public de media. Președintele Radioului public, Robert Schwartz, numit în funcție cu susținerea USR, a publicat chiar în prima zi a anului un mesaj amplu pe Facebook, în care critică dur sintagma folosită de TVR și susține că aceasta ar leza sentimentele minorităților etnice și ale străinilor care trăiesc și muncesc în România.
Deși mesajul TVR avea un caracter aniversar, marcând 70 de ani de la debutul televiziunii publice, controversa a fost rapid politizată, fiind prezentată drept o problemă de incluziune și de definire a publicului căruia i se adresează instituțiile finanțate din bani publici.
Indignarea lui Robert Schwartz: „un no go absolut”
În postarea sa, Robert Schwartz afirmă că a urmărit Concertul de Anul Nou al Filarmonicii din Viena la TVR, „alături de un mic public internațional”, moment în care a observat noul insert grafic. „Mare ne-a fost mirarea să constatăm că la 70 de ani de la primele emisiuni (…) TVR se percepe ca «Televiziunea românilor»”, scrie acesta, amintind și de prima crainică de știri a televiziunii, Cleo Stieber, pe care spune că a cunoscut-o în anii ’90, la Köln.
Schwartz susține că prima reacție a fost să se întrebe „cum s-or simți cetățenii români aparținând minorităților etnice din România, dar și expații care muncesc, trăiesc și plătesc impozite din care se finanțează media publice din România”. El afirmă că a făcut un „mic demers jurnalistic” în rândul grupului de telespectatori alături de care urmărea programul, concluzia fiind, potrivit lui, unanim negativă. „Răspunsul unanim: un «no go» absolut. «Televiziunea Română» nu e destul de clar?”, notează acesta.
În opinia președintelui Radioului public, problema nu este una de nuanță semantică, ci de mesaj simbolic transmis de o instituție care ar trebui să fie a tuturor. Formula ar crea, în viziunea sa, o delimitare implicită între „români” și ceilalți rezidenți ai României.
Comparații cu televiziunile occidentale și apel la dezbatere
Pentru a-și susține poziția, Schwartz face o paralelă cu marile servicii publice de televiziune din Europa Occidentală. „BBC, ARD, ZDF, TF, TVE și alte televiziuni publice evită formulări «identitare», tocmai pentru a nu crea o excludere simbolică”, scrie el, subliniind că accentul, în aceste cazuri, cade pe serviciul public, neutralitate și pluralism, nu pe identitate etnică.
El afirmă că percepe media publice într-o democrație „ca instituții pentru toți rezidenții, inclusiv minorități, imigranți, diaspora” și admite că, la nivel de conținut, programele TVR reflectă această diversitate. Tocmai de aceea, se întreabă retoric de ce ar fi necesară, „acum, la 70 de ani de la înființare”, o astfel de „rebranduire”.
Mesajul se încheie cu un apel la dialog, Schwartz declarând că și-ar dori ca subiectul să fie dezbătut „în mod civilizat”.
Comentează