Un secol de la Trianon - Poziția unui fost ministru de Externe

Senatorul PSD Titus Corlăţean i-a îndemnat pe "toţi cei care simt şi trăiesc româneşte" să arboreze joi, la împlinirea a 100 de ani de la semnarea Tratatului de pace de la Trianon, drapelul naţional sau să depună un buchet de flori la monumentele dedicate soldaţilor români din Primul Război Mondial potrivit Agerpres.

"Să ştim să onorăm cu demnitate Ziua de 4 iunie ca Zi a Tratatului de la Trianon în România! Îi îndemn pe toţi cei care simt şi trăiesc româneşte să facă astăzi un gest simbolic. Chiar dacă preşedintele României nu a avut demnitatea de a promulga în timp util legea menţionată, pentru ca ea să fie deja în vigoare la această dată, putem astăzi, aşa cum statuează legea votată de Parlamentul României, să arborăm drapelul naţional sau să depunem un buchet de flori la monumentele dedicate soldaţilor români din Primul Război Mondial, fii şi fiice ai satului romanesc, monumente pe care le regăsim pretutindeni pe pământul României. Suntem recunoscători tuturor celor care prin eroism, jertfă, abilitate politico-diplomatică şi demnitate românească au făcut posibil acest moment istoric esenţial pentru devenirea naţiunii romane reîntregite!", a scris Corlăţean, joi, pe Facebook.

Titus Corlăţean participă joi la ceremoniile organizate de autorităţile locale, parteneri din societatea civilă, din mass-media şi organizaţii ale PSD, cu ocazia Zilei Tratatului de la Trianon, în Ploieşti-Bucov, Buzău şi Alba-Iulia. El a coordonat organizarea în judeţul Dâmboviţa de către PSD a ceremoniilor de marcare a Zilei Tratatului de la Trianon în România.

Senatorul PSD a salutat, în calitate de iniţiator al legii pentru proclamarea zilei de 4 iunie ca Zi a Tratatului de la Trianon, marcarea Centenarului de la momentul istoric al recunoaşterii internaţionale politice şi juridice a Marii Uniri a Transilvaniei cu România.

"La 4 iunie 2020, România marchează Centenarul de la semnarea Tratatului de pace de la Trianon. O pagină esenţială a istoriei naţiunii române, care a îmbrăcat forma unui Tratat de pace încheiat de 16 Puteri Aliate şi Asociate, între care şi România, cu Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins în Primul Război Mondial.(...) Pentru România, Tratatul de pace menţionat a însemnat nu doar recunoaşterea politică şi juridică internaţională a Unirii Transilvaniei cu Patria Mamă, ci şi confirmarea drepturilor politice şi civile ale românilor care constituiau populaţia majoritară în acest teritoriu, drepturi de care românii nu beneficiaseră anterior în Imperiul Austro-Ungar", a scris Corlăţean, joi, pe Facebook.

Corlăţean a punctat marcarea, "cu demnitate", prin lege, "a simbolisticii naţionale" a zilei de 4 iunie. (...) "Ea nu este îndreptată împotriva altora sau sensibilităţilor istorice legate de acest episod esenţial al secolului trecut, pe care alţii le împărtăşesc, cu atât mai puţin împotriva unei minorităţi naţionale din România", a spus Corlăţean.

"Legea menţionată este însă pentru noi, pentru naţiunea română, pentru a avea posibilitatea de a marca cu demnitate acest episod esenţial pentru devenirea statului român modern şi contemporan reunificat şi mai ales este destinată tinerei generaţii. Şi nu în ultimul rând, pentru a afirma cu tărie că încercările de rescriere a istoriei, a adevărului istoric, a conţinutului şi consecinţelor Tratatului de pace de la Trianon şi orice tentaţii revizioniste legate de acest subiect nu sunt în nici un fel acceptabile", a adăugat Corlăţean.