Un raport arată că în Columbia există peste 10.000 de combatanți în peste 90 de grupuri paramilitare

Peste 90 de grupuri armate ilegale sunt active în prezent în Columbia, cu un număr ce depăşeşte 10.000 de combatanţi, se arată într-un nou raport al unui think-tank independent columbian, Institutul de Studii pentru Dezvoltare şi Pace (Indepaz), citat joi de France Presse.

Este vorba despre 93 de grupuri armate, disidenţi ai FARC, combatanţi ai Armatei de Eliberare Naţionale (ELN) şi membri ai grupurilor paramilitare, care operează astăzi în Columbia, potrivit acestui nou document deosebit de detaliat al Indepaz.

Aceste grupuri numără în rândurile lor 10.210 bărbaţi, estimează Indepaz, şi sunt prezente mai ales în regiunile Nord Santander, Arauca, Antioquia, Narino, Cauca, Meta, Cordoba, Bolivar şi Choco.

Disidenţii FARC (Forţele Armate Revoluţionare din Columbia), care resping acordul de pace istoric semnat în 2016 între statul columbian şi această gherilă marxistă, sunt estimaţi la 5.200 de combatanţi, dintre care 85% noi recruţi, indică Indepaz.

În total, FARC sunt active în 123 de municipalităţi din întreaga ţară, o cifră în creştere în 2020.

Fără un comandament unificat, disidenţii sunt astăzi împărţiţi între două grupuri principale: "Blocul Suroriental" (2.700 de oameni) şi "Blocul Segunda Marquetalia" cu 2.000 de oameni sub comanda lui "Ivan Marquez", un fost şef al FARC. Un al treilea grup, "Comando coordinador de occidente", are aproximativ 500 de bărbaţi.

Aceste facţiuni acţionează "independent şi fără legături organice - ca ramurile rupte ale unui mare trunchi de copac -", fără vreun "plan insurecţional sau scenariu de război" împotriva statului columbian.

Singurul grup de gherilă încă activ în ţară, ELN ghevaristă, are 2.450 de combatanţi, potrivit Indepaz.

Acesta este organizat "în opt fronturi şi un comandament central" şi bine implantat în 136 de municipalităţi.

Majoritatea liderilor nu se află în Columbia şi fiecare front este autonom în acţiunile sale militare şi economice.

Confruntările ELN cu forţele de securitate ale statului s-au diminuat, notează think-tank-ul. În timp ce ciocnirile cu alţi actori înarmaţi ilegal au crescut, în special de-a lungul coastei Pacificului.

Potrivit Indepaz, ELN nu se află într-o fază de proiecţie politică, de confruntare cu statul sau într-o strategie de preluare a puterii, concentrându-se "pe apărarea zonelor sale de influenţă şi controlul subregiunilor".

Al treilea actor major al violenţei, "grupurile narco-paramilitare" care au aproximativ 2.560 de membri, deşi mai puţin bine structurate, reprezintă mai mult de jumătate dintre grupurile armate ilegale din ţară.

Aceştia sunt moştenitorii paramilitarilor de extremă dreapta, care au apărut în anii 1990 pentru a lupta împotriva gherilelor de extremă stângă, vinovate de numeroase crime, masacre şi abuzuri, iar apoi s-au transformat în narcotraficanţi.

Temutul Clan del Golfo este cel mai puternic dintre aceste grupuri, având între 1.600 şi 1.700 de membri, cu mult înaintea bandelor Caparros, Pachencas, Pelusas şi a altor "Los Rastrojos" (cartel columbian de droguri şi grup paramilitar n.r.).

Clanul este activ în 80% dintre cele 291 de municipalităţi unde sunt implantaţi paramilitarii. O creştere spectaculoasă, în 2019 era prezent doar în 30 de municipalităţi.