Bucureștiul se află într-o situație critică în privința gestionării deșeurilor: 85% din gunoiul produs de locuitori ajunge direct la groapă, netratat, iar doar 12% este reciclat, deși România are obligații clare de mediu față de Uniunea Europeană. Consecințele sunt duble: pierderea unor resurse valoroase și riscul sancțiunilor europene pentru neîndeplinirea țintelor asumate.
Capitala produce anual peste 1 milion de tone de deșeuri municipale, însă infrastructura de colectare și gradul redus de conformare al populației fac ca majoritatea acestora să fie depozitate la groapă. Conform unui raport al Gărzii de mediu, rata reală de reciclare este de șapte ori mai mică decât obiectivele asumate la nivel european pentru 2025 (55%). În lipsa unor măsuri ferme, Bucureștiul riscă să plătească amenzi consistente, dar și să piardă finanțări pentru proiecte de mediu. Un alt aspect critic este comportamentul cetățenilor: foarte multe gunoaie sunt abandonate pe spațiile publice sau aruncate amestecat, chiar dacă infrastructura de colectare selectivă există în anumite zone. Asta înseamnă că și atunci când containerele pe fracții sunt disponibile, lipsa de educație și de sancțiuni ferme anulează efectul.
Cine și ce măsuri ia?
Există totuși inițiative punctuale care arată că schimbarea e posibilă. În Sectorul 3, autoritățile au început să instaleze camere de supraveghere la punctele de colectare, tocmai pentru a combate fenomenul de aruncare necorespunzătoare a gunoiului. Tot aici, poliția locală a aplicat, doar în ultimele luni, peste 5.000 de amenzi pentru nerespectarea regulilor de colectare. De asemenea, sectorul a extins infrastructura: puncte de colectare subterane și supraterane pe mai multe fracții (biodegradabil, plastic, metal, hârtie, rezidual), dar și containere dedicate pentru textile sau deșeuri electrice și electronice mici (DEEE). Măsuri care, combinate, au rolul de a încuraja cetățenii să recicleze mai mult și să reducă volumul deșeurilor aruncate la întâmplare. Iar procentul de deșeuri reciclabile a început să crească în ultima perioadă, transmit reprezentanții primăriei.
Pași mici într-un oraș care are nevoie de salturi mari
Cifrele rămân alarmante: doar 12% din gunoiul Bucureștiului este reciclat, mult sub pragul european. Dar experiența arată că acolo unde există infrastructură, monitorizare și sancțiuni, comportamentele încep să se schimbe. Bucureștiul are nevoie de o strategie comună la nivel municipal, nu doar de inițiative izolate, pentru ca reciclarea să devină regulă și nu excepție. Altfel, Capitala riscă să rămână prizonieră într-un cerc vicios: amenzi de la Uniunea Europeană, gropi de gunoi care se umplu peste noapte și un aer tot mai greu de respirat.
Comentează