Liderii europeni au cerut redeschiderea Strâmtorii Ormuz şi un moratoriu asupra atacurilor asupra infrastructurii de alimentare cu apă şi energie din Orientul Mijlociu, cu ocazia reuniunii de la Bruxelles menite să abordeze problema creşterii preţurilor la energie cauzată de război, relatează AP citat de news.ro
UE solicită redeschiderea Strâmtorii Ormuz şi încetarea atacurilor asupra instalaţiilor energetice şi de alimentare cu apă
Toţi şefii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, cunoscuţi colectiv sub numele de Consiliul European, au emis, joi, o declaraţie comună în care au solicitat stabilizarea livrărilor de energie şi ”dezescaladarea conflictului şi maximă reţinere” din partea părţilor beligerante.
”Consiliul European deplânge pierderea de vieţi omeneşti şi monitorizează îndeaproape impactul de anvergură al ostilităţilor, inclusiv asupra stabilităţii economice”, se arată în declaraţie.
Liderii au cerut, de asemenea, Iranului să înceteze atacurile asupra vecinilor din Golful Persic, au solicitat cooperarea internaţională pentru a preveni orice criză de refugiaţi la scară largă în Orientul Mijlociu şi au afirmat că unele ţări din UE explorează modalităţi ”de a asigura libertatea de navigaţie în Strâmtoarea Ormuz”.
Liderii europeni au respins solicitările preşedintelui american Donald Trump de a trimite forţe militare pentru a asigura securitatea Strâmtorii Ormuz, o cale navigabilă esenţială pentru fluxul global de petrol, gaze şi îngrăşăminte. Cu toate acestea, creşterea preţurilor la energie din cauza războiului şi temerile din Europa privind o nouă criză a refugiaţilor i-au determinat pe lideri să acorde prioritate Orientului Mijlociu în cadrul summitului.
”Suntem foarte îngrijoraţi de criza energetică”, a declarat premierul belgian Bart De Wever înaintea summitului. El a afirmat că preţurile la energie erau prea mari înainte de război, dar conflictul ”a creat o nouă creştere”.
”Dacă acest lucru devine structural, vom avea mari probleme”, a spus el.
Liderii au discutat, de asemenea, despre finanţarea alternativă a Ucrainei, după ce nu au reuşit să convingă Ungaria să înceteze să se opună unui împrumut masiv pentru această ţară aflată în dificultate financiară şi devastată de război.
Liderii europeni nu au ”apetit” pentru a se alătura războiului
Liderii europeni au criticat dur guvernul iranian, dar niciunul nu a oferit ajutor imediat Statelor Unite. Marea Britanie refuză categoric să fie atrasă în război. Franţa spune că luptele ar trebui să se potolească mai întâi.
Cancelarul austriac Christian Stocker a declarat că Europa ”nu se va lăsa şantajată” să se alăture campaniei militare a Statelor Unite şi a Israelului în Orientul Mijlociu.
”Europa - şi Austria, de asemenea - nu se va lăsa şantajată”, a spus el înaintea summitului Consiliului European al liderilor celor 27 de ţări ale UE. ”Intervenţia în Strâmtoarea Ormuz nu este oricum o opţiune pentru Austria”, a adăugat el.
Şefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, a declarat că liderii nu manifestă ”niciun interes” pentru extinderea unei forţe navale europene în Marea Roşie pentru a contribui la securizarea Strâmtorii Ormuz sau pentru a se alătura în alt mod conflictului.
Patru dintre cele mai mari economii ale UE şi-au exprimat joi disponibilitatea de a contribui la ”eforturile adecvate” pentru a asigura trecerea în siguranţă a navelor prin Strâmtoarea Ormuz.
Franţa, Germania, Italia şi Ţările de Jos, alături de Regatul Unit şi Japonia, au emis o declaraţie comună în care salută ”angajamentul naţiunilor care se implică în planificarea pregătitoare” pentru securizarea rutei petroliere cheie şi cer Iranului să ”înceteze imediat” atacurile cu drone şi rachete, precum şi alte încercări de blocare a acesteia.
Privind spre sfârşitul războiului
Cancelarul Friedrich Merz a declarat că războiul trebuie să ia sfârşit înainte ca ţara sa să poată contribui la aspecte precum menţinerea liberă a rutelor maritime.
”Putem şi ne vom angaja doar atunci când armele vor tăcea”, a spus el referindu-se la un potenţial sprijin militar german pentru securizarea rutelor maritime din Strâmtoarea Ormuz. ”Atunci putem face multe, până la deschiderea rutelor maritime şi menţinerea lor libere, dar nu o facem în timpul operaţiunilor de luptă în curs”, a afirmat el.
El a spus că acest lucru ar necesita un mandat internaţional, printre alte măsuri complicate, ”înainte de a putea lua în considerare o astfel de chestiune”.
Deşi UE nu este parte la conflict, prim-ministrul olandez Rob Jetten a declarat că înţelege motivele Statelor Unite şi ale Israelului pentru lansarea campaniei împotriva guvernului iranian ”brutal”. El a solicitat UE să intensifice atât sancţiunile împotriva Iranului, cât şi sprijinul acordat grupurilor de opoziţie iraniene.
Alţii, însă, au criticat războiul, calificându-l drept ”ilegal” şi destabilizator.
”Suntem împotriva acestui război pentru că este ilegal”, a declarat prim-ministrul spaniol Pedro Sánchez: ”Acesta provoacă multe daune civililor, desigur, refugiaţilor, precum şi consecinţe economice de care suferă deja întreaga lume, în special ţările din sudul globului”, a arătat el.
Trump a menţionat sprijinul NATO pentru eliberarea Strâmtorii Ormuz, dar nu l-a solicitat oficial, a declarat Evika Silina, prim-ministrul Letoniei, una dintre cele 23 din cele 27 de ţări ale UE care sunt membre NATO.
”Când vor exista cereri oficiale, cred că trebuie să le evaluăm întotdeauna”, a spus ea.
Nu există o soluţie unică pentru pieţele energetice diverse ale UE
Comisia Europeană a comunicat liderilor că dispune de o combinaţie de instrumente financiare pe care statele membre le-ar putea utiliza pentru a reduce preţurile la energie, aspect care va fi supus discuţiei. Probabil că nicio politică singulară nu va reuşi să atenueze şocurile economice provocate de război pe nenumăratele pieţe ale blocului, de la România până în Irlanda.
Liderii UE speră că experienţa lor de renunţare la energia rusă în urma invaziei Ucrainei din 2022 şi de creştere a cheltuielilor militare ale blocului în vederea autosuficienţei le va permite să facă acelaşi lucru pentru independenţa energetică.
În timp ce unele capitale europene au cerut suspendarea sau eliminarea politicilor climatice pentru a evita cele mai grave consecinţe ale recentei creşteri a preţurilor la energie din cauza războiului, altele au susţinut că strategia energetică pe termen lung a UE ar trebui să se bazeze pe energie durabilă produsă intern, decuplată de pieţele vulnerabile ale combustibililor fosili.
Liderii din Italia, Austria, Croaţia, Grecia, România, Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria, Polonia şi Slovacia le-au cerut lui Costa şi preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să încetinească implementarea Sistemului UE de comercializare a emisiilor. Aceştia au afirmat că acesta este ”prea abrupt şi excesiv de ambiţios” având în vedere ”fragilitatea ecosistemelor economice actuale”, într-o scrisoare consultată de Associated Press.
Comentează