Războiul declanșat de Vladimir Putin împotriva Ucrainei nu înseamnă doar pierderi teritoriale și distrugeri masive, ci și o criză demografică fără precedent. În timp ce luptele continuă pe frontul de est, tot mai mulți militari ucraineni aleg să-și congeleze sperma, într-un program susținut de stat, pentru a le oferi familiilor șansa unui copil chiar dacă ei nu se mai întorc acasă, notează BBC.
Maxim, un soldat de 35 de ani din Garda Națională a Ucrainei, vorbește deschis despre decizia sa. Aflat undeva în apropierea liniei frontului, el spune că nu vede nimic stânjenitor în a discuta despre fertilitate. Dimpotrivă, crede că armata ar trebui să abordeze mult mai des acest subiect. „Bărbații noștri mor. Fondul genetic al Ucrainei moare. Este vorba despre supraviețuirea națiunii noastre”, afirmă el.
Într-o recentă permisie, soția l-a convins să meargă la o clinică din Kiev pentru a lăsa o probă de spermă. Procedura a fost gratuită, în cadrul unui program destinat militarilor. Dacă ar fi ucis, soția sa ar putea folosi proba pentru a avea copilul pe care și l-au dorit mereu. Dar Maxim subliniază că decizia are sens chiar și dacă supraviețuiește războiului, întrucât stresul constant și expunerea la pericol afectează fertilitatea.
Lege pentru viitor, controverse și amendamente
Inițiativa de crioconservare a început în 2022, la scurt timp după invazia pe scară largă a Rusiei. Clinicile private au oferit gratuit congelarea spermei sau a ovulelor pentru militari, în caz că aceștia ar fi răniți sau și-ar pierde fertilitatea. În 2023, parlamentul ucrainean a intervenit pentru a reglementa practica și pentru a asigura finanțare de la buget.
Deputata Oksana Dmitrieva, unul dintre inițiatorii legii, explică filosofia din spatele acesteia: „Soldații noștri ne apără viitorul, dar și-l pot pierde pe al lor, așa că am vrut să le oferim această șansă.” Primele prevederi au generat însă revoltă publică, după ce s-a descoperit că legea impunea distrugerea probelor în cazul decesului donatorului. Cazul unei văduve de război, căreia i s-a refuzat dreptul de a folosi sperma soțului decedat, a dus la modificarea legislației.
Astăzi, probele sunt păstrate gratuit timp de până la trei ani după moartea militarului și pot fi folosite de parteneră, dacă există consimțământ scris anterior. Totuși, parlamentarii admit că aplicarea legii nu este lipsită de sincope, iar noi amendamente sunt așteptate în primăvară.
Războiul și prăbușirea natalității
Programul vine pe fondul unei crize demografice accentuate. Ucraina se confrunta deja cu scăderea natalității înainte de război, dar pierderile masive de pe front, în special în rândul bărbaților tineri și apți de muncă, au agravat situația. Milioane de ucraineni, în majoritate femei, au plecat ca refugiați și mulți nu s-au întors.
În Kiev, realitatea este vizibilă inclusiv în spitale. La Centrul de Medicină Reproductivă administrat de stat, care a început să accepte militari în programul de „spermă congelată” din ianuarie, numărul pacientelor însărcinate a scăzut la jumătate față de perioada premergătoare războiului. Directoarea centrului, Oksana Holikova, spune că aproximativ 60% dintre paciente urmează tratamente antidepresive, multe confruntându-se cu atacuri de panică provocate de bombardamente și drone.
Stresul afectează direct fertilitatea. „Dacă femeile sunt stresate, pot avea probleme cu ciclul menstrual. Totul este legat”, explică ea. Alte paciente amână decizii majore de viață, inclusiv nașterea unui copil, fenomen pe care medicii îl numesc „sindromul vieții amânate”.
Lupta în instanță pentru dreptul la maternitate
Pentru unele familii, birocrația a adăugat o nouă suferință peste pierderea celor dragi. Katerina Malyshko și soțul ei, Vitali, încercau de ceva vreme să aibă un copil. Aveau deja trei embrioni viabili la o clinică, iar transferul era programat pentru iarna trecută. Atunci, Vitali a fost ucis de o bombă ghidată.
Durerea pierderii a fost urmată de șocul refuzului clinicii de a-i permite să folosească embrionii sau sperma congelată. „Le puteau păstra, dar nu aveam voie să le folosesc”, povestește ea. A fost nevoită să meargă în instanță, iar după șase luni de proces, un judecător i-a dat dreptate. „Am citit hotărârea și am plâns. Era familia noastră”, spune Katerina.
Deocamdată, nu se simte pregătită să devină mamă, dar vrea să aibă această opțiune. „Copiii soldaților noștri căzuți ar trebui să aibă șansa să trăiască. Au dreptul să trăiască în țara pentru care părinții lor au murit”, afirmă ea.
Rușinea, tăcerea și nevoia de a vorbi
Pe front, Maxim spune că cea mai mare problemă este reticența bărbaților. „Bărbații sunt secretoși, dar există multe probleme psihologice”, recunoaște el. Unii veterani i-au mărturisit directoarei clinicii că soldații vin la ei în lacrimi, incapabili să-și reia viața intimă sau să conceapă un copil.
Maxim crede că soluția ar fi includerea automată a procedurii în momentul înrolării, la fel cum militarii oferă probe ADN pentru identificare în caz de deces. „Tot ce ne ține pe loc este că trebuie să vorbim mai mult despre asta și să explicăm de ce este important”, spune el.
În condițiile în care războiul continuă și perspectiva păcii pare îndepărtată, pentru mulți soldați ucraineni congelarea spermei a devenit o formă de asigurare a continuității. „Poate mâine dispar brusc. Dar soția mea va avea sperma mea și o poate folosi. E un lucru mai puțin de care să-mi fac griji”, conchide Maxim.
Comentează