Numărul turiştilor străini în România a urcat cu 9% în luna noiembrie 2025 şi cu 7% pe întreg anul trecut, însă aceste mici creşteri nu compensează nici pe departe scăderile masive din turismul intern, unde practic am pierdut jumătate de milion de turişti români şi am câştigat ceva peste 150.000 de turişti străini, a afirmat vicepreşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT), Adrian Voican, într-un mesaj video.
Potrivit acestuia, cifrele date vineri publicităţii de Institutul Naţional de Statistică au confirmat trendul descendent al turismului intern românesc.
"Noiembrie este cea mai slabă lună, cu rezervări mai puţine cu aproape 9% decât în noiembrie trecut şi asta într-un context în care, din 11 luni, în afară de ianuarie, când am avut o lună foarte bună cu zăpadă, şi mai, în zona de libere legate de Paşte, am avut 9 luni de scăderi care s-au accentuat în partea finală a anului. Noi am atras atenţia în nenumărate rânduri, am tras semnale de alarmă de la ANAT, de la alte organizaţii din turism, Guvernul a părut surd, nu a luat nicio măsură. Avem mai puţine vouchere de vacanţă, avem TVA mărit, avem o instabilitate internă şi externă care aduc o oarecare îngrijorare în rândul românilor, care îşi cumpără vacanţele în ultima clipă. Uite, cum acum este zăpadă la munte, românii merg, dar nu mai avem vacanţe predictibile şi oricum o parte dintre români au plecat afară pentru că România e o ţară Schengen cu drepturi depline din 2025 şi este mai uşor ca turiştii români foarte buni consumatori să fie atraşi de destinaţii externe care se promovează activ şi ne atrag turiştii acolo. Mulţi dintre ei au rămas însă acasă şi nu au mai plecat deloc şi sperăm că lucrul ăsta se va îndrepta, dar numai dacă Guvernul va lua măsuri, măsuri de stimulare a consumului de turism intern, de atragere a investiţiilor în turismul intern", a transmis Voican.
Pe de altă parte reprezentantul ANAT a remarcat că a crescut numărul turiştilor străini care au vizitat România în 2025, însă raportul acestora este de 1 la 5 în total turişti.
"Avem şi o veste bună. În luna noiembrie avem mai mulţi turişti străini cu 9% şi mai mulţi străini în România în tot anul 2025 cu 7%. Sigur că sunt peste 80% turişti români în total şi doar 20% turişti străini, adică o proporţie de 1 la 5. Micile creşteri de la turismul de incoming - de aducere a turiştilor străini - nu compensează nici pe departe scăderile masive din turismul intern. Am pierdut peste 450 spre 500 de mii de turişti, jumătate de milion de turişti români în România şi am câştigat ceva peste 150.000 de turişti străini. Totuşi, Guvernul ar trebui şi aici să ia măsuri să stimuleze incomingul românesc, să promoveze destinaţia România la târgurile internaţionale", a susţinut Adrian Voican.
În acest sens, el a subliniat că încă nu avem bugetul pe 2026 şi nu se ştie dacă România îşi va putea promova destinaţiile la târgurile de turism internaţionale de la începutul anului.
"Suntem în ianuarie şi nu avem bugetul României, nu ştim dacă mergem la târgurile din ianuarie şi februarie care sunt foarte importante pentru începutul de an. Aceasta este situaţia. Noi totuşi considerăm că turismul este important şi pentru economia României şi pentru zona socială, pentru refacerea forţelor angajaţilor, şi cred că trebuie să ne bucurăm de zilele frumoase cu zăpadă din această perioadă şi să tragem nădejde că lucrurile se vor îndrepta pe viitor", a adăugat vicepreşedintele ANAT şi preşedintele BIBI Group4Travel.
Potrivit unei analize realizată de BIBI Touroperator pe marginea celor mai recente date furnizate de INS privind fluxurile turistice din anul 2025, se observă o schimbare de paradigmă alarmantă pentru industria ospitalităţii din România. Deşi anul a debutat sub semnul unui optimism, cu o creştere de două cifre (aproximativ 10% în primele luni), luna noiembrie consemnează cea mai severă contracţie a consumului turistic intern din acest an.
"Luna ianuarie 2025 a reprezentat punctul culminant al sectorului, înregistrând o creştere de 10,0% a numărului de turişti români comparativ cu anul precedent. Această evoluţie, susţinută de condiţiile favorabile pentru sporturile de iarnă şi de o inerţie pozitivă a consumului din 2024, a creat iluzia unui an record. Optimismul a fost de scurtă durată, luna februarie aducând o corecţie brutală de -4,5%, marcând începutul unei pante descendente care nu a mai putut fi oprită decât în luna mai. Analiza evidenţiază o pierdere majoră de competitivitate în perioada sezonului estival. În timp ce românii au continuat să călătorească, aceştia au ales destinaţii din afara graniţelor pe fondul relaxării condiţiilor Schengen. Scăderile constante din iunie (-4,2%) şi iulie (-4,4%) au culminat cu un regres de -6,3% în luna august, luna tradiţională de vârf a turismului românesc. Această dinamică sugerează că preţurile ridicate şi raportul calitate-preţ deficitar au împins turiştii către ofertele competitive din bazinul mediteranean sau din ţările vecine", relevă analiza.
Semnalul cel mai grav pentru economie vine din datele lunii noiembrie, unde turismul intern a suferit o prăbuşire de -8,9%. Aceasta este cea mai mare scădere lunară a anului şi indică o epuizare a bugetelor pentru vacanţe şi călătorii. Absenţa unor stimulente financiare, precum voucherele de vacanţă, combinată cu o inflaţie persistentă în sectorul serviciilor, a dus la un abandon masiv al planurilor de călătorie.
"Concluziile primelor 11 luni din 2025 arată un turism românesc 'cu două viteze' care s-a blocat pe parcurs. Singura lună de respiro a fost mai (+1,9%), susţinută exclusiv de minivacanţele legale, fapt ce confirmă dependenţa totală a sectorului de zilele libere de la stat. În rest, scăderile de peste 7,5% din lunile septembrie şi octombrie confirmă faptul că turismul de weekend şi de relaxare în România a devenit un produs din ce în ce mai inaccesibil pentru o mare parte din populaţie", mai arată analiza.
Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică, inclusiv în apartamente şi camere de închiriat, au scăzut cu 2,2%, în primele 11 luni ale anului 2025, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2024, în timp ce numărul înnoptărilor s-a diminuat cu 1,4%, arată datele publicate, vineri, de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Conform statisticii oficiale, în intervalul 1 ianuarie - 30 noiembrie 2025, sosirile înregistrate în structurile de primire turistică (inclusiv apartamente şi camere de închiriat) au însumat 13,01 milioane de persoane, dintre care turiştii români au reprezentat 81,6%, iar cei străini au fost în proporţie de 18,4%. Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în primele 11 luni ale lui 2025 au însumat 27,978 milioane, dintre care înnoptările turiştilor români au reprezentat 82,5%, în timp ce ale turiştilor străini au fost în proporţie de 17,5%. Durata medie a şederii a fost de 2,2 zile la turiştii români şi de 2,1 zile la turiştii străini.
Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică în perioada menţionată a fost de 30,3% pe total structuri de cazare turistică (inclusiv apartamente şi camere de închiriat), în scădere cu 1,1 puncte procentuale faţă de perioada similară din 2024.
În luna noiembrie 2025, comparativ cu luna noiembrie 2024, sosirile şi înnoptările în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare inclusiv apartamente şi camere de închiriat au scăzut cu 5,6% şi respectiv cu 5,5%. Sosirile înregistrate în noiembrie 2025 au însumat 936.800 persoane, din care ale turiştilor români au reprezentat 79,6%, iar sosirile turiştilor străini 20,4%.
Înnoptările în luna noiembrie 2025 au însumat 1,84 milioane, în scădere cu 5,5% faţă de cele din luna noiembrie 2024, din care ale turiştilor români au reprezentat 77,8%, în timp ce înnoptările turiştilor străini au înregistrat un procent de 22,2%. Durata medie a şederii în luna noiembrie 2025 a fost de 1,9 zile la turiştii români şi de 2,1 zile la turiştii străini.
Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică, în luna noiembrie 2025 a fost de 25,4% pe total structuri de cazare turistică (inclusiv apartamente şi camere de închiriat), în scădere cu 2,2 puncte procentuale faţă de luna noiembrie 2024.
Comentează