Jurnalistul Robert Turcescu critică dur proiectul de Ordonanță de Urgență privind înregistrarea și obligațiile angajatorilor străinilor și funcționarea agențiilor de plasare pe piața muncii din România, publicat în transparență decizională pe 23 decembrie.
Critici dure la adresa proiectului de OUG privind muncitorii străini
Într-o postare pe Facebook, Turcescu acuză momentul ales și modul în care Guvernul a pus în dezbatere actul normativ, afirmând că acesta a fost lansat „între cozonaci și cârnați”, într-un demers pe care îl califică drept un „similacru de transparență decizională”.
Potrivit jurnalistului, forma actuală a proiectului nu doar că nu consolidează piața muncii, ci creează „un cumul de riscuri juridice și economice care afectează investițiile, competitivitatea și stabilitatea economică a României”. Turcescu avertizează că, fără o revizuire substanțială, ordonanța „riscă să transforme un deficit structural de forță de muncă într-o vulnerabilitate economică majoră la nivel național”.
În analiza sa, Robert Turcescu susține că proiectul anulează proceduri începute legal și încalcă principiul neretroactivității, ceea ce „afectează grav încrederea investitorilor și predictibilitatea mediului de afaceri”. El mai arată că piața muncii ar urma să fie blocată prin decizii politice, întrucât lista ocupațiilor deficitare ar ajunge „exclusiv la mâna Guvernului”, cu efecte directe în sectoare precum construcțiile, HoReCa, transporturile, agricultura și industria.
Acuzații de monopolizare și discriminare
Jurnalistul atrage atenția și asupra condițiilor financiare impuse agențiilor de recrutare, în special asupra obligației unui depozit de 200.000 de euro, pe care o consideră „excesivă” și menită să scoată de pe piață agențiile mici și mijlocii. În opinia sa, măsura ar crea „un oligopol în favoarea marilor recrutori”, cu efecte directe în creșterea costurilor pentru angajatori și, implicit, pentru consumatori.
Turcescu mai acuză introducerea unor forme de discriminare pe criteriul cetățeniei, prin restricții pe care le consideră contrare dreptului european și care ar izola România de „capital, servicii și parteneriate internaționale”. De asemenea, el susține că statul își transferă propriile responsabilități către mediul privat, transformând agențiile de recrutare în „organe de control”, cu riscuri și costuri suplimentare care ar putea duce la retrageri din piață și la reducerea concurenței.
Un alt punct criticat vizează regimul sancțiunilor, descris drept vag și arbitrar. „Autorizații suspendate sau retrase pe criterii neclare înseamnă insecuritate juridică și o frână serioasă pentru investiții”, avertizează jurnalistul, care vorbește și despre un „efect pervers” al ordonanței: creșterea muncii la negru, pe fondul lipsei unor soluții tranzitorii reale.
Poziția AARI și apelul la retragerea proiectului
Criticile lui Robert Turcescu vin în contextul în care Asociația Agențiilor de Recrutare Internațională (AARI) a transmis, la rândul său, un comunicat dur la adresa proiectului de OUG. Organizația susține că actul normativ ar favoriza câțiva intermediari mari și ar limita accesul pe piață al IMM-urilor și al angajatorilor care recrutează direct, afectând peste 20.000 de angajatori și cel puțin 100.000 de muncitori străini anual.
AARI consideră că ordonanța „nu este o reformă, ci o lovitură directă dată economiei de piață, concurenței loiale și drepturilor lucrătorilor asiatici”, arătând că, în forma actuală, proiectul interzice angajarea directă a muncitorilor străini de către companii. Potrivit asociației, acest lucru va duce la creșterea numărului de muncitori necalificați care folosesc România ca țară de tranzit spre alte state europene.
În concluzia postării sale, Robert Turcescu afirmă că, după „discuții lungi cu specialiști”, proiectul „nu protejează nici lucrătorii, nici economia”, ci „subminează competitivitatea României, încurajează monopolizarea pieței și adâncește deficitul de forță de muncă”. El îi cere explicit premierului Ilie Bolojan să retragă ordonanța sau să o supună unei dezbateri reale, nu „unei transparențe decizionale făcute mai degrabă la mișto, decât cu bună intenție”.
Comentează