Fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, trage cortina peste scandalul din justiție generat de dezvăluirile din documentarul Recorder. Toader spune că tragerea la răspundere a celor care au făcut abuzuri se poate face numai dacă faptele sunt dovedite.
Fostul ministru al Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat vineri că nu crede că are vreo răspundere pentru modul în care a gestionat activitatea Ministerului Justiţiei. Potrivit acestuia, din grupul de lucru anunţat de premierul Ilie Bolojan, pentru analiza situaţiei din justiţiei, ar trebui să facă parte ”oameni care ştiu carte, care cunosc mecanismele statului de drept şi care sunt de bună credinţă”.
Răspunderea numai pe fapte dovedite
”Orice formă de răspundere trebuie antrenată pe baza unor fapte imputabile şi dovedite. Sigur că orice ministru răspunde în măsura în care n-a reuşit să finalizeze proiectele începute, dar asta este o altă discuţie. Răspunzând punctual, nu cred că am vreo răspundere pentru modul în care am gestionat activitatea Minist erului Justiţiei”, a arătat fostul ministru Tudorel Toader, la Antena 3.
Toader comentează și grupul de lucru anunțat de Bolojan
Despre anunţul premierului Ilie Bolojan privind constituirea unui grup de lucru, în urma scandalului legat de ancheta Recorder, că din acest grup trebuie să facă parte oameni care ştiu carte, care cunosc mecanismele statului de drept şi care sunt de bună credinţă.
Despre acuzaţiile că prin înfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) nu mai există niciun fel de răspundere din partea magistraţilor, Tudorel Toader a atras atenţia că această secţie nu a fost opera Ministerului Justiţiei, nici a Guvernului, ci a fost creată prin iniţiativă parlamentară a acelei comisii speciale şi aprobată prin legea 107/ 2018.
Premierul Ilie Bolojan a afirmat, vineri, că toate aspectele care au apărut în discuţie în urma documentarului Recorder ”par grave”, cel puţin în modul în care au fost prezentate, şi ar trebui verificate în aşa fel încât să se constate ce probleme sunt şi trebuie făcută şi o analiză a legislaţiei. ”Să vedem după o perioadă de timp, funcţionând pe o anumită legislaţie, care a fost acceptată la vremea respectivă, care a avut toate validările, să vedem în ce măsură această legislaţie ţine cont de realităţi în aşa fel încât aspectele care ţin de prescrierea unor fapte să fie tratate într-o anumită formulă, durata de soluţionare a proceselor să fie scurtată, aspectele care ţin de delegări, de posibilitatea de intervenţie care să lungească anumite procese, să fie clar reglementate”, a adăugat Bolojan.
Grup de lucru privind legislația la guvern
”Şi la sfârşitul şedinţei de Guvern din această săptămână am convenit să facem un grup de lucru care să analizeze aceste aspecte care ţin de partea de legislaţie, în aşa fel încât, colaborând cu profesioniştii din sistem, cu asociaţiile de magistraţi, cu experţii Ministerului Justiţiei, să vedem dacă se impun propuneri care să fie susţinute în aşa fel încât să fie îmbunătăţită şi legislaţia. Dar întotdeauna înseamnă legislaţie, oameni şi uneori sisteme echilibrate, echilibre care să corecteze anumite derapaje. În aceşti ani în care am fost în funcţii publice, am lucrat cu sisteme care aveau probleme serioase şi întotdeauna ca să poţi îndrepta acele probleme exclusiv din interior nu s-a putut face acest lucru şi a trebuit totdeauna o formă de echilibru de intervenţie în aşa să încât lucrurile să fie aşezate”, a declarat Bolojan.
Ce spun jurnaliștii Recorder despre documentar
După câțiva ani în care Justiția a dispărut aproape complet de pe agenda publică, societatea românească s-a trezit în fața unei realități greu de digerat, în care dosarele de mare corupție sunt îngropate în mod sistematic. Inculpați celebri achitați în apel după ce în prima instanță primiseră ani grei de închisoare, procese tergiversate până când faptele ajung la prescriere, condamnări definitive care sunt reevaluate și șterse cu buretele. În plus, asupra DNA au început să planeze suspiciuni privind blocarea unor anchete penale.
„Senzația este că orice ai face, scapi”, spune unul dintre magistrații pe care i-am intervievat. Același magistrat făcea o declarație șocantă la ultimul bilanț al Parchetului General: „România e în situația de a fi mai aproape de un paradis al infractorilor decât de un stat de drept”.
Cum am ajuns în această situație? Acest documentar de două ore, care comprimă o muncă de investigație de peste un an și jumătate, încearcă să explice mecanismele complicate prin care sistemul judiciar, un pilon cheie al oricărui stat democratic, a ajuns să fie capturat de un grup de interese format din magistrați și politicieni.
Într-o formă simplificată, pactul dintre cele două tabere arată așa: politicul a oferit legi care au creat o organizare piramidală a sistemului de justiție, punând toată puterea în mâinile unui grup restrâns de magistrați, iar această mână de magistrați a oferit la schimb o justiție care nu-i mai deranjează pe cei puternici.
Mărturiile pe care le-am adunat din interiorul sistemului de justiție și pe care le prezentăm în acest material sunt de o gravitate fără precedent. Ele vorbesc despre dosare de mare corupție în care judecătorilor li se sugerează să ia decizii favorabile inculpaților, despre încălcarea flagrantă a principiului repartizării aleatorii a dosarelor prin schimbarea discreționară a completurilor de judecată, despre cum magistrații care nu se supun sunt marginalizați, hăituiți prin anchete ale Inspecției Judiciare și uneori chiar excluși din magistratură.
Consecințele acestor realități dramatice ne afectează viețile tuturor, pentru că o societate democratică nu poate supraviețui fără o justiție independentă.
Comentează