Dosarul DIICOT nr. 814/158/P/2023 începe să producă primele condamnări. Pe 2 martie 2026, Tribunalul București a admis acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat cu Nour Nicușor-Ionuț și l-a condamnat la 1 an și 11 luni de închisoare cu suspendare.
Este prima soluție pronunțată într-un dosar care a explodat public în decembrie 2024, când procurorii DIICOT au efectuat 47 de percheziții și au pus sub acuzare zeci de persoane, într-o anchetă ce vizează o rețea specializată în preluări și vânzări frauduloase de terenuri și active societare de mare valoare.
Rețeaua: 4 fondatori, încă 28 de membri și active de zeci de milioane
Potrivit comunicatului oficial al DIICOT, gruparea ar fi fost constituită în toamna anului 2021 de patru persoane, iar ulterior ar fi aderat sau ar fi sprijinit structura încă 28 de membri.
Obiectivul era clar: obținerea de sume importante de bani din vânzarea fără drept a unor terenuri aparținând unor societăți comerciale cu acționariat preponderent străin, firme care nu mai desfășurau activitate de ani de zile.
Miza indicată de procurori este uriașă: imobile evaluate la aproximativ 13,7 milioane de euro, un teren aflat în proprietatea statului român evaluat la aproape jumătate de milion de euro, dar și sume consistente existente în conturile unor societăți – inclusiv peste 1,8 milioane de dolari.
În decembrie 2024, Curtea de Apel București a dispus arestarea preventivă a două persoane, între care un avocat din Cluj, restul inculpaților primind control judiciar. Ulterior, măsurile preventive au fost modificate, iar în prezent inculpații vizați atunci se află sub alte măsuri, inclusiv control judiciar.
Disjungerea care a dus la prima condamnare
Cazul lui Nour Nicușor-Ionuț a fost desprins din dosarul principal și judecat separat, sub indicativul 814/158/P/2023/d1. Instanța a admis acordul de recunoaștere a vinovăției și a reținut că acesta a sprijinit grupul infracțional organizat „în scopul obținerii sumelor de bani rezultate din vânzarea fără drept a terenurilor (…) evaluate la suma de 13.666.551 euro”.
Rolul său a fost acela de administrator formal al unei societăți implicate în tranzacții. Judecătorii notează însă că acesta „a știut că în fapt nu a desfășurat nicio activitate circumscrisă specificului unei societăți” și că „preluarea societății nu a avut un caracter serios”.
Cu alte cuvinte, figura în acte, dar nu controla real operațiunile.
Contractul notarial „fără plata prețului”
Piesa centrală a mecanismului descris în hotărâre este un contract de vânzare-cumpărare autentificat la notar, privind un teren de 77.500 de metri pătrați.
Instanța consemnează că inculpatul „s-a prezentat la notar cunoscând că acesta va fi încheiat în mod formal, fără plata prețului”. Ulterior, au fost depuse declarații potrivit cărora societatea ar fi primit integral suma prevăzută în contract, iar în baza acestora s-a solicitat radierea dreptului de ipotecă legală din cartea funciară.
Judecătorii rețin explicit că inculpatul „a declarat în mod necorespunzător adevărului că a primit integral prețul de vânzare”. Declarațiile respective au fost desființate prin hotărâre.
Falsuri, uz de fals și grup infracțional
Pentru faptele sale, Nour Nicușor-Ionuț a fost condamnat pentru constituirea unui grup infracțional organizat, uz de fals în formă continuată, participație improprie la fals intelectual și fals în declarații.
Pedepsele au fost contopite, rezultând 1 an și 11 luni de închisoare, cu suspendare sub supraveghere pentru doi ani. Instanța i-a interzis și dreptul de a ocupa funcția de administrator al unei societăți comerciale pentru o perioadă de doi ani de la rămânerea definitivă a hotărârii.
De asemenea, au fost menținute măsurile asiguratorii dispuse în cursul urmăririi penale.
O schemă construită din acte aparent legale
Dincolo de condamnarea unui singur inculpat, dosarul scoate la lumină o vulnerabilitate majoră a sistemului: folosirea mecanismelor legale pentru a crea aparența unei tranzacții reale.
Contracte autentificate, declarații notariale, modificări la Registrul Comerțului, solicitări de radiere a ipotecilor – fiecare etapă, luată separat, pare perfect legală. Însă puse cap la cap, acestea ar fi făcut parte dintr-o strategie coordonată.
Instanța avertizează în motivare că astfel de fapte „afectează grav încrederea persoanelor în cadrul raporturilor juridice de drept civil” și pot genera „un sentiment de neîncredere în abilitatea organelor statului de a asigura o descurajare a infracționalității economice grave”.
Dosarul continuă pentru restul inculpaților
Condamnarea lui Nour este doar prima piesă dintr-un dosar mult mai amplu, care vizează zeci de persoane și tranzacții cu mize de milioane de euro.
Procesul principal continuă pentru ceilalți inculpați, iar instanțele urmează să stabilească rolurile exacte și eventualele responsabilități penale ale nucleului rețelei descrise de DIICOT.
Comentează