Taxele antidumping sau antisubvenţii impuse de Comisia Europeană au condus la o scădere cu 80% a importurilor abuzive

Taxele antidumping sau antisubvenţii impuse de Comisia Europeană au condus, în medie, la o scădere cu 80% a importurilor abuzive, astfel încât alte importuri din străinătate nu au fost afectate. Măsurile de apărare comercială instituite de UE s-au dovedit a fi eficace în diminuarea practicilor comerciale internaţionale inechitabile, conform unui raport anual publicat luni de Comisia Europeană, notează Agerpres.

Măsurile instituite de UE protejează în prezent cu 23.000 de locuri de muncă mai multe decât în anul precedent, în timp ce numărul total de locuri de muncă protejate în mod direct se ridică la 343.000, precizează Executivul comunitar.

Raportul evidenţiază în special: menţinerea la un nivel înalt a activităţilor de apărare comercială ale UE, creşterea numărului de locuri de muncă protejate din UE, eficacitatea susţinută a măsurilor de apărare comercială ale UE în ceea ce priveşte reducerea importurilor inechitabile şi măsuri ferme pentru protejarea pieţei de oţel.

În 2019, Comisia a lansat 16 anchete (faţă de zece în 2018) şi a impus 12 noi măsuri (faţă de şase în 2018). O activitate intensă de revizuire a măsurilor existente a condus la încheierea a 18 reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, cu 11 mai multe decât în 2018. La sfârşitul anului 2019, UE a instituit 140 de măsuri de apărare comercială, cu 5% mai multe decât în anul precedent. Printre acestea s-au numărat 121 de măsuri antidumping, 16 măsuri antisubvenţii şi trei măsuri de salvgardare. Cel mai mare număr de măsuri de apărare comercială ale UE vizează importuri din ţări precum China (93 dintre măsurile antidumping şi antisubvenţii existente), Rusia (zece măsuri), India (şapte măsuri) şi SUA (şase măsuri).

În ceea ce priveşte eficacitatea măsurilor pentru reducerea importurilor inechitabile, datorită unei reduceri medii cu 80% a importurilor prejudiciante în urma măsurilor de protecţie comercială ale UE, producătorii din UE pot să îşi menţină activitatea, iar utilizatorii din UE de produse în cauză continuă să se bucure de surse diversificate de aprovizionare.

În cazul măsurilor pentru protejarea pieţei de oţel din UE, ca urmare a taxelor de import stabilite de SUA pentru oţel în 2018, Comisia a adoptat, la începutul anului 2019, măsuri de salvgardare definitive pentru o serie de produse din oţel originare din toate ţările. Această măsură a fost necesară pentru a se evita o creştere bruscă a importurilor care ameninţa să înrăutăţească situaţia economică, deja fragilă, a producătorilor de oţel din UE. Ulterior, măsurile au fost revizuite pentru a menţine fluxurile comerciale tradiţionale şi diversitatea surselor de aprovizionare. Jumătate dintre anchetele antidumping şi antisubvenţii din 2019 au vizat şi produsele din fier şi din oţel.

De asemenea, se pune un accent puternic pe aplicarea legislaţiei şi pe combaterea eludării ei: în 2019 s-a înregistrat o creştere a numărului de cazuri care au vizat eludarea taxelor în vigoare, de exemplu, prin trecerea mărfurilor prin alţi exportatori sau prin alte ţări. Comisia a lansat, din proprie iniţiativă, un număr-record de patru anchete antieludare, inclusiv cea mai mare anchetă de acest tip de până în prezent, vizând articolele de masă şi articolele de bucătărie din China, în urma căreia au fost supuse taxelor vamale încă 30 de întreprinderi.

Au fost adoptate noi măsuri de salvgardare: pe lângă măsurile de salvgardare vizând oţelul, Comisia a instituit şi măsuri de salvgardare pentru orezul Indica din Cambodgia şi Myanmar. Măsurile adoptate în temeiul normelor Sistemului generalizat de preferinţe au urmat unor cereri adresate Comisiei de către statele membre ale UE producătoare de orez. Ele sunt primele măsuri de salvgardare declanşate de UE după o lungă perioadă de timp.

În plus, s-a realizat o apărare puternică a exportatorilor din UE vizaţi în anchetele de apărare comercială ale unor ţări terţe: măsurile luate de alte ţări împotriva importurilor din UE au fost din nou numeroase, mai exact 175 în 2019. Se estimează că numărul lor mare se va menţine în viitor, ca urmare a numeroaselor cazuri iniţiate în 2019. Comisia a intervenit foarte ferm în anchete din ţări terţe care vizează în mod inechitabil exporturile UE. În două cazuri importante - măsuri antisubvenţii impuse de SUA vizând măslinele de masă din Spania şi măsurile vizând cartofii prăjiţi congelaţi - Comisia a iniţiat o procedură de soluţionare a litigiilor în cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC).

"O apărare comercială puternică şi eficace are o importanţă deosebită pentru protejarea întreprinderilor şi a locurilor de muncă din UE împotriva practicilor comerciale incorecte şi pentru a asigura diversitatea ofertei. Asigurarea unor condiţii de piaţă echitabile pentru întreprinderile noastre va fi şi mai importantă în perioadele de redresare economică de pe urma crizei cauzate de noul coronavirus. În timp ce importurile oferă o mai mare paletă de opţiuni la preţuri competitive pentru consumatorii şi întreprinderile noastre, trebuie să asigurăm faptul că ele ajung în Europa în condiţii echitabile, că nu sunt acte de dumping, că nu sunt subvenţionate şi că nu depindem excesiv de ele. Acestea sunt motivele pentru care mă bucur să constat că sistemul de care dispunem funcţionează şi că reformele din ultimii ani dau roade", a declarat comisarul pentru comerţ, Phil Hogan.