Liderul UDMR, Kelemen Hunor, nu ar susține introducerea unei taxe pe tranzacțiile bancare, potrivit unor surse apropiate discuțiilor purtate luni, 9 iunie, în cadrul grupului de lucru reunit la Palatul Cotroceni. Informația vine în contradicție cu speculațiile anterioare potrivit cărora UDMR, alături de consilierul prezidențial Radu Burnete, ar fi sprijinit ideea unei astfel de măsuri fiscale.
Propunerea analizată în cadrul grupului de lucru vizează aplicarea unei taxe fixe, cuprinsă între 1 și 3 lei, pentru diverse tranzacții bancare – inclusiv plăți cu cardul, transferuri și retrageri de numerar. Măsura este evaluată ca parte a unui pachet mai amplu destinat reducerii deficitului bugetar al României, care a depășit limitele asumate prin Tratatul de la Maastricht.
Controverse și reacții critice
Deși ideea nu a fost oficial asumată de niciuna dintre formațiunile politice participante, în ultimele zile s-a vehiculat, tot pe surse, că UDMR și unii reprezentanți ai Administrației Prezidențiale ar vedea taxa ca pe o soluție viabilă pentru creșterea veniturilor bugetare. Surse politice afirmă însă că Kelemen Hunor s-ar fi exprimat rezervat față de această propunere, considerând că ar putea avea efecte negative atât asupra populației, cât și asupra încrederii în sistemul bancar.
Banca Națională a României, prin vocile mai multor economiști de rang înalt, s-a declarat ferm împotriva acestei idei. Printre critici s-au numărat și reprezentanți ai mediului academic și ai societății civile, care atrag atenția că o astfel de taxă ar încuraja plățile în numerar, ar penaliza utilizatorii sistemului bancar și ar putea stimula economia subterană.
Confirmare de la Cotroceni
Consilierul prezidențial Dragoș Anastasiu (consilier onorific al președintelui Nicușor Dan pentru relația cu mediul de afaceri) a confirmat că taxa pe tranzacțiile bancare a fost discutată în cadrul grupului de lucru de la Cotroceni:
El a declarat că „această idee a fost una dintre cele analizate în cadrul grupului de lucru” și a precizat: „Nu are importanță cine a pus-o pe masă. Bancherii au fost întrebați dacă o astfel de abordare are sau nu sens în contextul economic actual. Este o întrebare legitimă”. Anastasiu a negat explicit că el ar fi fost „autorul” propunerii, dar a confirmat că aceasta s-a regăsit printre opțiunile discutate.
În paralel, consilierii BNR, precum Eugen Rădulescu, au criticat dur propunerea, etichetând-o drept „aberantă” și comparând-o cu modelul Venezuelei.
Comentează