Mutări tectonice în Orientul Mijlociu: americanii își retrag o parte din soldați, după amenințarea Iranului

Autor: Mihai Cistelican

Publicat: 14-01-2026 19:40

Article thumbnail

Sursă foto: John Van Decker / Alamy / Profimedia

Statele Unite retrag o parte din personal din bazele-cheie pe care le are în Orientul Mijlociu, ca măsură de precauţie, având în vedere tensiunile regionale crescute, a declarat miercuri pentru Reuters un oficial american, sub condiţia anonimatului, relatează News.ro.

Contextul retragerilor

Dezvăluirea vine după declaraţiile unui oficial iranian de rang înalt, care a declarat miercuri pentru Reuters că Teheranul a avertizat ţările vecine care găzduiesc trupe americane că va lovi bazele americane dacă Washingtonul va lansa un atac.

Şi înaintea atacurilor SUA asupra Iranului din iunie anul trecut, în timpul războiului de 12 zile, o parte din personalul militar a fost mutat din bazele americane din Orientul Mijlociu.

Unde se află principalele baze militare americane din Orientul Mijlociu?

Iranul a ameninţat că va ataca bazele americane din regiune dacă va fi atacat de Washington, după ce preşedintele american Donald Trump le-a spus iranienilor să continue protestele şi a declarat că „ajutorul este pe drum”. Reuters prezintă unde sunt bazele militare importante ale SUA în Orientul Mijlociu.

BAHRAIN:

Găzduieşte sediul Flotei a V-a a Marinei SUA, a cărei zonă de responsabilitate include Golful Persic, Marea Roşie, Marea Arabiei şi părţi din Oceanul Indian.

QATAR:

Baza aeriană Al-Udeid, cu o suprafaţă de 24 de hectare, situată în deşertul din afara capitalei Doha, este sediul central al Comandamentului Central al SUA, care coordonează operaţiunile militare americane într-o zonă vastă, care se întinde de la Egipt, în vest, până la Kazahstan, în est. Cea mai mare bază americană din Orientul Mijlociu găzduieşte aproximativ 10.000 de soldaţi.

Comandamentul Central al SUA a declarat în ianuarie că, împreună cu partenerii regionali, a deschis o nouă celulă de coordonare (MEAD-CDOC) la Al-Udeid pentru a îmbunătăţi apărarea aeriană şi antirachetă integrată. Noua celulă va îmbunătăţi modul în care forţele regionale coordonează şi împărtăşesc responsabilităţile aeriene şi antirachetă în Orientul Mijlociu, a declarat acesta.

KUWEIT:

Printre numeroasele instalaţii militare se numără Camp Arifjan, cartierul general al Armatei Centrale a SUA şi baza aeriană Ali Al-Salem, situată la aproximativ 40 km de graniţa cu Irakul şi cunoscută sub numele de „The Rock” (Stânca) datorită mediului izolat şi accidentat.

Camp Buehring a fost înfiinţată în timpul războiului din Irak din 2003 şi este un punct de tranzit pentru unităţile Armatei SUA care se deplasează în Irak şi Siria, potrivit site-ului Armatei SUA.

EMIRATELE ARABE UNITE:

Baza aeriană Al-Dhafra, situată la sud de capitala EAU, Abu Dhabi, şi împărţită cu Forţele Aeriene ale EAU, este un hub critic al Forţelor Aeriene ale SUA care a sprijinit misiuni cheie împotriva Statului Islamic, precum şi operaţiuni de recunoaştere în întreaga regiune, potrivit Comandamentului Central al Forţelor Aeriene ale SUA.

Portul Jebel Ali din Dubai, deşi nu este o bază militară oficială, este cel mai mare port de escală al Marinei SUA în Orientul Mijlociu şi găzduieşte în mod regulat portavioane americane şi alte nave.

IRAK:

Statele Unite menţin o prezenţă la baza aeriană Ain Al-Asad din provincia Anbar, din vestul ţării, sprijinind forţele de securitate irakiene şi contribuind la misiunea NATO, potrivit Casei Albe. În 2020, baza a fost ţinta unor atacuri cu rachete iraniene, ca represalii pentru uciderea generalului iranian Qasem Soleimani de către SUA.

Situată în regiunea semi-autonomă Kurdistan din nordul Irakului, baza aeriană Erbil serveşte ca centru pentru forţele americane şi ale coaliţiei care desfăşoară exerciţii de antrenament şi exerciţii de luptă. Baza sprijină eforturile militare ale SUA, oferind un loc sigur pentru antrenament, schimb de informaţii şi coordonare logistică în nordul Irakului, potrivit unui raport al Bibliotecii Congresului din 2024.

ARABIA SAUDITĂ:

Soldaţii americani din Arabia Saudită – care erau în număr de 2.321 în 2024, potrivit unei scrisori a Casei Albe – operează în coordonare cu guvernul saudit, furnizând capacităţi de apărare aeriană şi antirachetă şi sprijinind operaţiunile aviaţiei militare americane.

Unii sunt staţionaţi la aproximativ 60 km sud de Riad, la baza aeriană Prince Sultan, care sprijină mijloacele de apărare aeriană ale armatei americane, inclusiv bateriile de rachete Patriot şi sistemele Terminal High Altitude Area Defense.

IORDANIA:

Situată în Azraq, la 100 km nord-est de capitala Amman, baza aeriană Muwaffaq al-Salti găzduieşte a 332-a escadrilă expediţionară a Forţelor Aeriene Centrale ale SUA, care participă la misiuni în Levant, potrivit Bibliotecii Congresului.

TURCIA:

Turcia şi SUA administrează în comun baza aeriană Incirlik din provincia Adana, din sudul ţării. Aceasta găzduieşte focoase nucleare americane şi a fost utilizată pentru a sprijini coaliţia internaţională care luptă împotriva Statului Islamic în Siria şi Irak. De asemenea, găzduieşte 1.465 de membri ai armatei americane staţionaţi în Turcia.

Ce a cerut Iranul

Potrivit unei evaluări israeliene, Trump a decis să intervină, dar amploarea şi momentul acestei acţiuni rămân neclare, a declarat un oficial israelian.

Oficialul iranian, care a vorbit sub condiţia anonimatului, a declarat că Teheranul a cerut aliaţilor SUA din regiune să „împiedice Washingtonul să atace Iranul”.

„Teheranul a informat ţările din regiune, de la Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite până la Turcia, că bazele americane din aceste ţări vor fi atacate” dacă SUA vor ataca Iranul, a declarat oficialul.

Contactele directe între ministrul de externe al Iranului, Abbas Araqchi, şi trimisul special al SUA, Steve Witkoff, au fost suspendate, reflectând tensiunile crescânde, a adăugat oficialul iranian.

O a doua sursă israeliană, un oficial guvernamental, a declarat că marţi seara, cabinetul de securitate al prim-ministrului Benjamin Netanyahu a fost informat despre posibilitatea prăbuşirii regimului sau a intervenţiei SUA în Iran, un duşman de moarte cu care Israelul a purtat un război de 12 zile anul trecut.

Într-un interviu acordat marţi CBS News, Trump a promis „măsuri foarte dure” dacă Iranul va executa protestatarii. „Dacă îi vor spânzura, veţi vedea nişte lucruri”, a spus el.

De asemenea, marţi, el i-a îndemnat pe iranieni să continue protestele şi să preia controlul asupra instituţiilor, declarând că „ajutorul este pe drum”, fără a da însă detalii.

Statele Unite au forţe în întreaga regiune, inclusiv în Bahrain, unde se află sediul Flotei a V-a a Marinei SUA, şi în Qatar, care găzduieşte baza aeriană Al-Udeid – sediul avansat al Comandamentului Central al SUA. Iranul a lansat rachete asupra Al-Udeid anul trecut, ca represalii pentru atacurile aeriene ale SUA asupra instalaţiilor sale nucleare.

IRANUL MENŢINE CONTACTE CU TURCIA, EMIRATE ŞI QATAR

Mass-media de stat iraniană a relatat că şeful celui mai important organism de securitate al Iranului, Ali Larijani, a vorbit cu ministrul de externe al Qatarului, iar ministrul de externe Araqchi a vorbit cu omologii săi din Emiratele Arabe Unite şi Turcia. Toate aceste ţări sunt aliate ale SUA.

Araqchi i-a spus ministrului de externe al Emiratelor Arabe Unite, şeicul Abdullah bin Zayed, că „prevalează calmul”, dar că iranienii sunt hotărâţi să-şi apere suveranitatea şi securitatea de orice interferenţă străină, a relatat mass-media de stat.

Fluxul de informaţii din Iran a fost împiedicat de o întrerupere a internetului.

Grupul pentru drepturile omului HRANA, cu sediul în SUA, a declarat că a verificat până în prezent moartea a 2.403 de protestatari şi a 147 de persoane afiliate guvernului. Un oficial iranian a declarat marţi pentru Reuters că aproximativ 2.000 de persoane au fost ucise.

Autorităţile iraniene au acuzat Statele Unite şi Israelul că au instigat la tulburări, dând vina pentru violenţe pe indivizi pe care îi numesc terorişti şi care ar fi atacat forţele de securitate, moscheile şi proprietatea publică.

PREŞEDINTELE CURŢII SUPREME A IRANULUI SOLICITĂ CELERITATE ÎN PRONUNŢAREA PEDEPSELOR

În timpul unei vizite la o închisoare din Teheran unde sunt deţinuţi protestatarii arestaţi, preşedintele Curţii Supreme a Iranului a declarat că celeritatea în judecarea şi pedepsirea celor „care au decapitat sau ars oameni” este esenţială pentru a se asigura că astfel de evenimente nu se vor repeta.

HRANA a raportat 18.137 de arestări până în prezent.

Televiziunea de stat a anunţat că miercuri va avea loc la Teheran o procesiune funerară pentru peste 100 de civili şi membri ai forţelor de securitate ucişi în timpul tulburărilor.

Hengaw, un grup iranian pentru drepturile kurzilor, a raportat că un bărbat de 26 de ani, Erfan Soltani, arestat în legătură cu protestele din oraşul Karaj, urma să fie executat miercuri. Hengaw a declarat miercuri pentru Reuters că nu a putut confirma dacă sentinţa lui Soltani a fost executată din cauza întreruperii internetului şi a comunicaţiilor. Reuters precizează că nu a putut confirma în mod independent această informaţie.

Luni au avut loc în Iran mitinguri pro-guvernamentale, o demonstraţie de sprijin loialist pentru establishmentul clerical iranian. Până în prezent, nu au existat semne de fractură în rândul forţelor de securitate care au înăbuşit alte valuri de proteste de-a lungul anilor.

În timp ce autorităţile iraniene au rezistat protestelor anterioare, ultimele tulburări au loc în contextul în care Teheranul încă se recuperează după războiul de anul trecut, iar poziţia sa regională este slăbită de loviturile primite de aliaţii săi, precum Hezbollah din Liban, după atacurile din 7 octombrie 2023 conduse de Hamas împotriva Israelului.

Întrebat ce a vrut să spună prin „ajutorul este pe drum”, Trump a declarat marţi reporterilor că vor trebui să afle singuri. Trump a spus că acţiunea militară se numără printre opţiunile pe care le ia în considerare pentru a pedepsi Iranul pentru represiune. „Se pare că numărul morţilor este semnificativ, dar nu ştim încă cu certitudine”, a declarat Trump la întoarcerea din Detroit, adăugând că va afla mai multe după ce va primi un raport, marţi seara.

Luni, Trump a anunţat tarife de import de 25% pentru produsele provenite din orice ţară care face afaceri cu Iranul, ţară care este un important exportator de petrol.

Marţi, Departamentul de Stat al SUA a îndemnat cetăţenii americani să părăsească Iranul imediat, inclusiv pe cale terestră, prin Turcia sau Armenia.

Clerul aflat la conducere încearcă să înăbuşe protestele naţionale care reprezintă una dintre cele mai mari provocări pentru puterea sa, de la Revoluţia Islamică din 1979.

Google News
Explorează subiectul
Comentează
Articole Similare
Parteneri