Stare de urgență în Chile pe fondul revolteror indienilor mapuche

Guvernul din Chile a declarat stare de urgenţă pentru două săptămâni în sudul ţării, pe fondul conflictului cu indienii din comunitatea mapuche, care vor să-şi redobândească pământurile din această zonă, relatează dpa şi AFP, potrivit Agerpres.

Decizia anunţată marţi de preşedintele Sebastian Pinera, care vizează patru provincii din regiunile sudice Biobio şi Araucania, presupune ca militarii să participe la menţinerea ordinii, pentru a susţine poliţia.

Măsura, care necesită votul parlamentului pentru a putea fi prelungită mai mult de o lună, "nu este în niciun caz îndreptată împotriva unei populaţii sau unui grup de cetăţeni", a asigurat şeful statului, care a făcut anunţul cu prilejul unui scurt mesaj adresat naţiunii chiar în ziua în care America Latină, pe fondul polemicilor cu populaţiile indigene, comemora debarcarea lui Cristofor Columb, în 1492.

"Sunt de notorietate publică actele de violenţă grave şi repetate legate de trafic de droguri, terorism şi crimă organizată comise de grupuri armate" în teritoriile din sud, unde "au murit oameni nevinovaţi şi poliţişti", a mai explicat preşedintele conservator.

Indienii mapuche, ce reprezintă 1,7 milioane din cei circa 19 milioane de chilieni şi sunt prezenţi mai ales în sud, cer de multă vreme restituirea pământurilor pe care trăiau şi care acum au alţi proprietari. În ultimii ani, acest impas a determinat escaladarea violenţelor, inclusiv incendierea unor proprietăţi private de grupuri de militanţi.

Duminică, în capitala Santiago au izbucnit confruntări între manifestanţi şi forţele de ordine, în cursul unui "Marş pentru rezistenţa mapuche şi autonomie popoarelor", ciocnirile soldându-se cu un mort şi 17 răniţi.

Revendicările indienilor mapuche, dintre care mulţi trăiesc în sărăcie, au început să figureze pe agenda publică la sfârşitul dictaturii din 1973-1990, devenind mai puternice după valul de contestare socială care a zdruncinat ţara la sfârşitul lui 2019.

"Guvernul a fost incapabil să implementeze o politică eficace şi echitabilă" pentru reglementarea conflictului, iar militarizarea ar putea provoca "o escaladare a violenţei", a atenţionat politologul Lucia Dammert, de la Universitatea din Santiago.