Protestele împotriva reducerilor bugetare, fragmentarea politică ș criza fiscală îl slăbesc pe președintele francez, Emmanuel Macron. Guvernul nu are altă alternativă decât să dialogheze cu centrul-dreapta și centrul-stânga pe marginea unui plan de austeritate acceptabil din punct de vedere social.
O criză politică, pe fondul unor finanțe publice distruse și al nemulțumirii populare, formează un trepied coroziv pentru orice guvern. Emmanuel Macron, președintele Franței, se confruntă cu această situație nesăbuită care amenință nu numai stabilitatea economică și socială a țării, ci și rămânerea sa la putere până la sfârșitul mandatului său, în 2027.
Convocate de sindicate, greva și demonstrațiile de joi (18 septembrie) de la Paris și din principalele orașe ale țării au expus furia populară față de proiectul de buget a guvernului pe 2026, care prevede reduceri de 40 de miliarde de euro la cheltuielile sociale.
Proteste de amploare în Franța
Peste 500.000 de francezi au ieșit în stradă cerând reintroducerea impozitelor pentru populaţia mai bogată și pentru marile corporații din Franţa - o alternativă fiscală respinsă de Macron în urmă cu opt ani. De asemenea, au adăugat presiune pentru revizuirea reformei pensiilor din 2023, care a semănat opoziție ca urmare a creșterii vârstei minime de pensionare de la 62 la 64 de ani.
Într-un singur an, austeritatea bugetară a secerat trei prim-miniștri, dezonoraţi de votul de neîncredere al Adunării Naționale. Această succesiune a expus fragilitatea guvernului, lipsit de o majoritate într-un Parlament în care forţele de centru, de dreapta și de stânga se află într-o stare constantă de conflict - în beneficiul aripilor extremiste.
În acest moment, nu există altă alternativă decât un dialog dificil cu centrul-dreapta și centrul-stânga pe tema unui buget rezonabil de auster și acceptabil din punct de vedere social.
Franța are probleme economice grave
O astfel de formulă, însă, cu greu va răspunde provocărilor unei țări cu o datorie suverană de 114% din PIB și al cărei deficit public urmează să ajungă la 5,4% din PIB în acest an - mult peste cei 3% recomandaţi de Uniunea Europeană.
Misiunea revine acum celui de-al cincilea prim-ministru al lui Macron din 2017 încoace. În doar 11 zile de mandat, însă, centristul Sébastian Lecornu s-a confruntat cu două proteste masive.
Ca și cum nu ar fi fost de ajuns, agenția de rating Fitch a retrogradat ratingul de credit suveran al țării, apreciind drept puţin probabilă consolidarea sa fiscală într-un climat de fragmentare politică.
Franța are probleme. Situația, însă, s-ar putea agrava dacă nu va exista un pact pentru depășirea acestui trepied care o devorează. Ascultarea apelurilor liderilor radicali de dreapta și de stânga referitoare la alegeri pentru Adunarea Națională și la demisia lui Macron va fi utilă. Mai ales pentru a crea un consens care să împiedice astfel de soluții populiste.
Sursa: LePoint, în traducerea Rador Radio România
Comentează