Aproximativ o jumătate dintre cele 86 de biblioteci existente în judeţul Buzău funcţionează, având bibliotecari angajaţi, celelalte fiind închise pe motiv că se află într-o stare avansată de degradare sau nu există personal angajat, posturile fiind desfiinţate sau lucrătorii ocupându-se de alte activităţi, potrivit Agerpres.
Biblioteca Judeţeană "V. Voiculescu" Buzău dispune de trei filiale de cartier şi o filială de carte religioasă. Una dintre ele, aflată în municipiul Buzău, a fost închisă din cauza stării avansate de degradare.
"Filiala nr. 1 Simileasca este închisă, din cauza degradării profunde a clădirii, care nu este în proprietatea Consiliului Judeţean (CJ) şi nu poate fi renovată. Este un spaţiu închiriat. S-a închis pentru a nu exista vreun pericol. Există un fond de carte enciclopedic care se ridică la aproximativ 10.000 de volume şi deservea cartierul Simileasca şi o parte din cartierul Micro XIV", a declarat pentru AGERPRES Dragoş Stan, bibliotecar metodist în cadrul Bibliotecii Judeţene "V. Voiculescu".
Potrivit reprezentantului instituţiei, la nivel de judeţ doar jumătate dintre biblioteci sunt funcţionale. În restul cazurilor, nu există personal specializat care să se ocupe de biblioteci sau angajaţii au şi alte atribuţii pe care le desfăşoară în cadrul primăriilor.
"Biblioteca Judeţeană 'V. Voiculescu' Buzău este for metodologic pentru bibliotecile publice de pe raza judeţului, ceea ce înseamnă coordonarea şi verificarea acestora din punct de vedere profesional, ordonator de credite fiind primăria şi consiliul local. Situaţia bibliotecilor publice din judeţ este mai dramatică. Din 86 de biblioteci, municipale, orăşeneşti şi comunale, funcţionează doar 44. Multe dintre bibliotecile care funcţionează sunt închise, din cauză că bibliotecarii sunt obligaţi să desfăşoare alte activităţi în cadrul primăriilor. Motivul pentru care o mare parte dintre acestea nu funcţionează este că primăriile au desfiinţat postul. Un alt motiv este că unele sedii sunt într-o stare de degradare avansată, din cauza dezinteresului autorităţilor locale", a afirmat Dragoş Stan.
În comuna Buda, nu există un post de bibliotecar, în schimb, administraţia locală a delegat unui inginer agricol activitatea în cadrul bibliotecii din localitate.
"Bibliotecar nu am, am un bibliotecar prin delegaţie, un lucrător din primărie se ocupă de bibliotecă, are funcţia de inginer agricol", a declarat pentru AGERPRES primarul comunei Buda, Ion Tudose.
CJ Buzău are în derulare un proiect care îşi propune renovarea a trei biblioteci locale pentru a deveni huburi de dezvoltare a competenţelor digitale şi dotarea cu echipamente IT a 26 de biblioteci locale.
"Sunt 29 de UAT-uri care au accesat fonduri prin programul PNRR. Trei dintre acestea, Lopătari, Scorţoasa, Verneşti, sunt cu investiţie mare: reabilitare clădire, dotare etc. Restul vor primi doar dotări. Nouă UAT-uri intrate în acest program nu au în momentul de faţă postul de bibliotecar ocupat. Achiziţia de carte este o problemă constantă a bibliotecilor comunale. Marea majoritate îşi completează colecţiile prin donaţii de la persoane fizice", a subliniat bibliotecarul Dragoş Stan.
Comuna Lopătari, una dintre beneficiarele proiectului desfăşurat de CJ Buzău, deţine o bibliotecă cu un fond de câteva mii de cărţi, iar activitatea este coordonată de un referent cultural.
"Avem o bibliotecă comunală, a beneficiat de proiectul privind renovarea bibliotecilor, cu finanţare PNRR, sub umbrela CJ şi noi am fost parteneri. Avem un spaţiu frumos, foarte multe cărţi, din ce în ce mai noi, avem un post de referent cultural; noi nu avem un post bibliotecar, pentru că la ultimele reorganizări consilierii au refuzat să transformăm postul de referent cultural în bibliotecar, dar îşi face treaba. Am făcut recepţia lucrărilor recent şi avem de gând să facem tot felul de activităţi cu elevii şi profesorii, o să organizăm workshopuri, seminarii, ateliere, prezentări, discuţii care să îi atragă pe oameni, să facem reclamă la diferite cărţi, să-i atragem", a declarat pentru AGERPRES primarul comunei Lopătari, Claudiu Constantin.
Biblioteca Judeţeană, instituţia cu cel mai mare fond de carte, nu deţine la acest moment un sediu propriu, angajaţii instituţiei desfăşurându-şi activitatea într-un spaţiu închiriat aparţinând unui mall, după ce imobilul central a fost reabilitat recent şi transformat într-un sediul cultural care va integra, printre multe altele, o sală dedicată minei de petrol şi două spaţii pentru promovarea turismului oenologic.
Comentează