Papa Francisc, primul suveran pontif de origine sud-americană și primul papă non-european din ultimii 1.300 de ani, a încetat din viață luni, 21 aprilie 2025, la vârsta de 88 de ani. Anunțul oficial a fost făcut de Vatican în această dimineață.
Francisc, născut Jorge Mario Bergoglio la Buenos Aires, Argentina, în 1936, a fost ales Papă în 2013, succedându-i Papei Benedict al XVI-lea, primul papă care a abdicat în ultimele șase secole. Moartea sa marchează sfârșitul unui pontificat de 12 ani, caracterizat prin deschidere, reforme moderate și un angajament constant pentru justiție socială și protecția mediului.
Ultimele zile
Suveranul Pontif și-a petrecut ultimele săptămâni într-o stare de sănătate fragilă, fiind internat la spitalul Gemelli din Roma cu o infecție care a evoluat într-o pneumonie severă la ambii plămâni. Ulterior, el a fost transferat la reședința sa din Casa Santa Marta, unde a primit îngrijiri paliative.
Cu doar o zi înainte de deces, de sărbătoarea Paștelui catolic, Papa Francisc a reușit să participe simbolic la celebrarea liturgică din Piața Sfântul Petru și a rostit binecuvântarea Urbi et Orbi de la balconul bazilicii. Prezența sa a fost întâmpinată cu emoție de miile de credincioși adunați în piață.
O viață dedicată Bisericii și umanității
Jorge Mario Bergoglio s-a născut într-o familie modestă de imigranți italieni. A fost unul dintre cei cinci copii ai unui muncitor feroviar și ai soției acestuia. A intrat în ordinul iezuiților în tinerețe și a fost hirotonit preot în 1969. În anii următori a urcat treptat în ierarhia Bisericii, devenind arhiepiscop de Buenos Aires și cardinal în 2001.
Ales Papă la vârsta de 76 de ani, a adoptat numele de Francisc în onoarea Sfântului Francisc din Assisi, un simbol al modestiei și al apropierii față de cei sărmani. A fost cunoscut pentru stilul său sobru, refuzând luxoasa reședință papală în favoarea unei camere modeste și preferând transportul în comun în locul limuzinelor oficiale.
Reformator moderat
Pe parcursul pontificatului său, Papa Francisc a adoptat o serie de poziții considerate progresiste de unii și controversate de alții. A încurajat o atitudine mai deschisă față de persoanele divorțate, a permis – în anumite condiții – binecuvântarea cuplurilor de același sex și a pledat constant pentru protejarea mediului înconjurător, considerând criza climatică o amenințare morală.
În același timp, a rămas fidel doctrinei Bisericii în privința unor teme sensibile precum avortul, pe care l-a descris ca pe „o criză extrem de periculoasă a conștiinței morale”, într-un document publicat în 2024.
În 2023, Papa a declarat că persoanele transgender pot fi botezate, cu condiția să nu provoace „scandal sau confuzie”, o afirmație care a generat reacții ample atât în rândul clerului, cât și al societății civile.
Probleme de sănătate
Sănătatea Papei s-a deteriorat treptat în ultimii ani. În 2023, a fost internat din cauza unei bronșite, iar în iunie același an a suferit o intervenție chirurgicală pentru hernie abdominală. A mai fost nevoit să își anuleze participarea la summitul climatic COP28 din Dubai, din cauza unei inflamații pulmonare. De asemenea, a suferit două căzături recente, ultima dintre ele în ianuarie 2025, în urma căreia a avut nevoie de un bandaj pentru braț.
O parte a fragilității sale a fost pusă pe seama unei intervenții din tinerețe, când i-a fost extirpată o parte dintr-un plămân, în urma unei pleurezii suferite la vârsta de 21 de ani.
Moștenirea Papei Francisc
Papa Francisc va rămâne în istorie ca un lider spiritual apropiat de oameni, preocupat de suferințele celor marginalizați și de promovarea păcii. Vizitele sale în Asia de Sud-Est și Oceania, susținerea dialogului interreligios și apelurile frecvente la solidaritate internațională au definit imaginea unui Papă al timpurilor moderne.
Pontificatul său a fost marcat și de eforturi de reformare a aparatului birocratic al Vaticanului și de combatere a abuzurilor sexuale în rândul clerului, teme sensibile abordate cu un echilibru între fermitate și diplomație.
Ce urmează la Vatican
Potrivit regulilor Bisericii Catolice, perioada de doliu va dura cel puțin 15 zile, timp în care corpul Papei Francisc va fi depus în Bazilica Sfântul Petru, pentru ca credincioșii să își poată lua rămas bun. Spre deosebire de predecesorii săi, Papa Francisc a dorit să fie înmormântat în Bazilica Santa Maria Maggiore, una dintre cele mai vechi biserici din Roma, situată în cartierul Esquilino.
Ulterior, va avea loc Conclavul – reuniunea cardinalilor din întreaga lume în Capela Sixtină – pentru alegerea noului Papă.
Comentează