România încheie 2025 cu un salt major în infrastructura rutieră, iar mesajul transmis de șeful CNAIR este unul clar optimist: drumurile de mare viteză nu mai sunt doar promisiuni, ci legături concrete între regiuni istorice. Directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, Cristian Pistol, vorbește despre „un an istoric” și anunță ținte și mai ambițioase pentru 2026.
2025, anul în care regiunile s-au apropiat prin autostrăzi
Într-o postare pe Facebook, Cristian Pistol afirmă că anul care se încheie a fost decisiv pentru infrastructura rutieră.
El spune că „2025 este anul în care am unit mai multe regiuni importante ale României prin drumuri de mare viteză” și subliniază că rezultatele nu se văd doar în statistici.
„Încheiem un an istoric pentru infrastructura rutieră. Rezultatele din 2025 nu sunt doar cifre în rapoarte”, explică șeful CNAIR, adăugând că miza reală este timpul câștigat de șoferi și conectarea unor zone care până recent păreau izolate.
Potrivit acestuia, în 2025 s-a ajuns la un total de 1.418 kilometri de drumuri de mare viteză, după ce au fost deschiși circulației încă 146 de kilometri de autostradă și drum expres.
Drumuri care schimbă traseele României
Cristian Pistol detaliază proiectele care au reușit să lege regiuni-cheie ale țării:
• Moldova – Muntenia, prin deschiderea a 95 km din A7. El explică faptul că acum „circulăm de la București la Adjud (250 km) doar pe autostradă, pe A3 și A7”.
• Oltenia – Dobrogea, prin conectarea DEx12 cu A1, ceea ce permite deplasarea de la Craiova la Constanța, pe 465 km de drum de mare viteză.
• Argeșul, care intră „pe harta mare” a infrastructurii, odată cu finalizarea secțiunii 5 a A1 Sibiu–Pitești, creând un coridor continuu de la Curtea de Argeș la Constanța.
• Bucureștiul, unde deschiderea completă a semi-inelului sudic al A0, de 51 km, asigură legătura strategică dintre A1 și A2. Pistol subliniază că acest lucru contribuie la descongestionarea Capitalei.
• Zona Clujului, unde finalizarea conexiunii A3–DN1 (DEx4) reduce semnificativ timpii de tranzit pentru șoferii care treceau prin Turda.
2026, un pariu și mai mare: 250 km noi
Pentru anul viitor, șeful CNAIR vorbește despre un obiectiv „și mai ambițios”. El anunță că ținta pentru 2026 este deschiderea a 250 de kilometri noi de drumuri de mare viteză.
Printre proiectele-cheie se numără continuarea Autostrăzii Moldovei, unde încă 125 km din A7 ar urma să fie finalizați, permițând circulația până la Pașcani. De asemenea, finalizarea inelului nordic al A0 ar crea o legătură neîntreruptă de 578 km între Pașcani și Constanța.
Un moment de referință ar urma să fie deschiderea secțiunii 4 a A1 Sibiu–Pitești.
„Dăm în trafic Tunelul Momaia, primul tunel rutier din România săpat prin metoda austriacă”, precizează Cristian Pistol.
Pe listă se află și sectorul Margina–Holdea, unde finalizarea celor 9,13 km, inclusiv a tunelurilor, depinde de testele de siguranță, precum și Autostrada Transilvania, cu încă 68 km dați în folosință, până la atingerea pragului de 200 km între Târgu Mureș și granița cu Ungaria, la Borș.
Nu în ultimul rând, Pistol anunță că în prima jumătate a anului viitor va fi deschis și DEx Brăila–Galați, de 10,76 km, pentru a „maximiza utilitatea Podului suspendat de la Brăila”.
Șantierele merg mai departe
Directorul general al CNAIR precizează că, în prezent, 654 km de drumuri de mare viteză sunt în faza de construcție, iar alți 374 km se află în licitație sau în etapa de semnare a contractelor.
„Continuăm până când toate regiunile istorice ale României vor fi conectate”, transmite Cristian Pistol, care leagă dezvoltarea infrastructurii de șansa României de a intra „în topul economiilor europene performante”.
Mesajul se încheie într-o notă optimistă: „La mulți ani și un 2026 cu drumuri bune!”.
Comentează