Trupele americane vor mai rămâne în Lituania pentru cel puţin încă două rotaţii de câte nouă luni fiecare, aşadar încă un an şi jumătate, a declarat vineri şefa guvernului lituanian, Inga Ruginiene, relatează agenţia EFE, conform agerpres.ro.
"Vreau să spun că acelaşi număr de soldaţi americani vor rămâne în Lituania pentru încă două rotaţii şi că securitatea şi cooperarea cu principalii noştri parteneri strategici sunt asigurate pentru o perioadă mai lungă", a afirmat ea la o conferinţă de presă comună cu premierii celorlalte două state baltice foste republici sovietice care menţin relaţii tensionate cu Rusia, respectiv Letonia şi Estonia.
În Lituania sunt desfăşuraţi peste 1.000 de soldaţi americani, în cadrul unei prezenţe rotaţionale.
În noua sa strategie de securitate naţională, publicată vinerea trecută, Washingtonul afirmă că doreşte să-şi reajusteze prezenţa militară globală pentru a se concentra mai mult pe America Latină şi pe combaterea migraţiei ilegale, subliniind necesitatea ca aliaţii europeni din NATO să îşi asume mai multe responsabilităţi în materie de apărare.
Şefa guvernului lituanian a apreciat că acest document "nu reprezintă întreaga politică externă a SUA", dar a subliniat că statele baltice au îndeplinit deja multe dintre cererile Washingtonului, inclusiv aceea de a-şi creşte cheltuielile pentru înarmare.
"Tocmai am anunţat că noi, cele trei ţări baltice, au atins 5% din PIB la cheltuielile pentru apărare şi cred că acest lucru de asemenea reprezintă o conformare cu documentul (privind strategia de securitate naţională a SUA n.red), care afirmă că Europa trebuie să facă mai mult pentru propria securitate", a argumentat Inga Ruginiene.
Lituania, Letonia şi Estonia se remarcă în rândul statelor NATO prin cele mai ridicate procente din PIB alocate apărării şi ajutorului militar pentru Ucraina în războiul cu Rusia.
În urma presiunilor preşedintelui american Donald Trump, statele europene membre ale NATO, cu excepţia Spaniei, au acceptat la ultimul summit al Alianţei să-şi crească eşalonat cheltuielile de apărare pentru a atinge procentul de 5% din PIB până în anul 2035, defalcat în 3,5% din PIB strict pentru apărare, plus alocarea a încă 1,5% din PIB pentru investiţii în sectoare conexe, precum infrastructura, apărarea cibernetică, etc.
Comentează