Secretarul general al NATO: 'Serbia şi NATO pot lăsa în urmă trecutul şi amintirea bombardamentelor din 1999'

'Ştiu că NATO rămâne un subiect controversat în Serbia. Amintirile acestei campanii aeriene rămân dureroase pentru mulţi', a afirmat Jens Stoltenberg la sfârşitul unei vizite de trei zile în Serbia.

Bilanţul civililor ucişi în cele unsprezece săptămâni de lovituri aeriene ale NATO, menite să-l forţeze pe fostul preşedinte iugoslav Slobodan Milosevic să-şi retragă trupele din Kosovo, nu a fost niciodată stabilit oficial. Cifrele variază de la 500 de morţi, potrivit organizaţiei neguvernamentale Human Rights Watch, la 2.500, potrivit oficialilor sârbi.  

'Nu trebuie să uităm niciodată trecutul. Dar îl putem depăşi. Şi asta este ceea ce NATO şi Serbia sunt pe cale să facă cu parteneriatul lor', a spus Stoltenberg, care a asistat la începerea exerciţiului civil pentru situaţii de urgenţă 'Srbija 2018', cel mai mare exerciţiu organizat de Centrul Euro-Atlantic de Coordonare a Răspunsului la Dezastre (EADRCC) al NATO şi care este găzduit pentru prima dată de către Serbia. 

La exerciţiu, care se va încheia pe 11 octombrie, participă aproximativ 2.000 de persoane din 38 de ţări. 

'Nu este un exerciţiu militar. NATO nu este doar o alianţă militară. Este un exerciţiu civil pentru gestionarea dezastrelor şi salvarea de vieţi', a mai spus secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice. 

Jens Stoltenberg a reiterat că NATO 'respectă pe deplin' dorinţa Serbiei de a rămâne neutră şi de a nu se alătura Alianţei. 

La rândul său, preşedintele sârb Aleksandar Vucic a afirmat că această colaborare are loc la 'nivel raţional', în timp ce lipsa de popularitate a Alianţei în rândul compatrioţilor săi este din 'motive emoţionale şi psihologice'.