Ministrul Justiției Radu Marinescu a clarificat miercuri, la „Adevărul”, proiectul privind pensiile de serviciu ale magistraților, precizând că inițiativa aparține Ministerului Muncii și face parte dintr-un jalon asumat prin PNRR.
„Din câte cunosc, până în momentul de față, într-adevăr, nu s-a depus o moțiune în ceea ce privește acest proiect de lege (n.r privind pensiile magistraților), pachețel - să-l numim astfel. Poate că asta reflectă, dacă situația rămâne ca atare, existența unui consens politic, să zicem, în ceea ce privește o reformă. Śi poate reflectă și așteptările din societate cu privire la anumite modificări pe această coordonată. Acum, în privința acestei reforme, trebuie spus că ea concretizează un obiectiv stabilit prin programul de guvernare al actualei coaliții, și anume acela care ține și de componenta de justiție socială, dar ține și de așteptările de atragere a unor fonduri europene, prin mecanismul PNRR. În esență, creșterea vârstei de pensionare la vârsta standard, chestiune care trebuie făcută într-o ecuație care, bineînțeles, sa reziste și unui examen de constituționalitate. Pentru că, chiar dacă nu se va depune o moțiune de cenzură sau chiar dacă s-ar fi depus sa zicem și aceasta era respinsă, există în continuare posibilitatea ca acest proiect să ajungă la Curtea Constituțională, unde să-i fie examinată constituționalitatea. Și atunci, la capătul acestui periplu legislativ și eventual de jurisdicție constituțională, vom ști care este, să zic așa, destinul proiectului și șansa de finalizare a acestui obiectiv stabilit prin programul de guvernare. (...) Pentru rigoarea discuției, proiectul acesta este inițiat de Ministerul Muncii și reflectă un desiderat de realizarea unui jalon din PNRR, acela care privește nu doar pensiile de serviciu ale magistraților, privește pensiile de serviciu într-un sens mai larg”, a declarat Radu Marinescu.
Radu Marinescu a detaliat criteriile esențiale care trebuie respectate pentru ca proiectul să fie constituțional.
„Ministerul Justiției a făcut însă un exercițiu în limitele competențelor sale, legale și necesar pentru configurarea acestui proiect, adică a subliniat care sunt condiționalitățile de constituționalitate. Și acestea sunt trei. Să existe un raport cât mai apropiat între indemnizație și respectiv pensia de serviciu, această chestiune reflectând o optică de jurisprudență atât europeană cât și națională, constituțională, care, în esență, este subsumată ideii că trebuie asigurată o stabilitate acestei profesii, astfel încât ea să fie cât mai puțin susceptibilă la tentații în timpul activității, conștientă că urmează o pensie care e una suficientă, să zicem. Pe urma e acesta etapizare, atingerea vârstei de pensionare, dar nu dintr-o dată, pentru că asta ar crea o ipoteză de impredictibilitate, adică, mai simplu spus, dacă intru într-o profesie, până la oricare profesie, la un anumit moment dat, ar trebui să știu cam care sunt perspectivele mele, inclusiv când anume m-aș pensiona. Dacă știu că mă pensionez peste un an, dar dintr-o dată mă pensionez, de fapt, peste încă 10 ani, atunci se creează o ruptură în acest mecanism de predictibilitate și de omogenitate și de coerență al normei. Și aici, probabil, ați făcut referire la ceea ce a spus și domnul președinte, că dacă mă apropii de pensie, știu că stau un an, mai stau unul cu un an, dar nu mai stau... Dânsul a făcut un calcul acolo. Aceasta e a doua coordonată, deci ceea de etapizare. Pe urmă vine cea privitoare la situația celor care sunt deja pensionabili. Ei rămân sub legea în vigoare sau intră deja sub imperiul noii legi. Aici, de asemenea, principiul este că cel care are o situație juridică născută sub o lege, rămâne sub legea care i-a reglementat situația. În interiorul acestor trei componente amintite de mine, au existat, bineînțeles, discuții. Au existat de la opoziție care a spus - și a avut și ea argumentele ei - legea a fost schimbată recent, că este legea din 2023, care stabilea la 60 de ani vârsta și o etapizare de câte 4 luni creștere, care ducea foarte mult în timp această etapizare, dar e adevărat o intervenție recentă pe statutul magistraților și au existat și obiecțiunile de ce se tot schimbă acest lucru așa din 2 în 2 ani sau foarte des. Aici un singur lucru doresc să spun, este foarte bine să avem niște norme stabile, adică în momentul în care am reglementat un statut al unei profesii să avem o stabilitate în timp și să nu mai intervenim foarte frecvent, pentru că într-adevăr se pot crea astfel de distorsiuni care să afecteze până la urmă întreaga societate. Pe urmă, discuțiile au fost, repet, de etapizare mai lungă sau mai scurtă, discuțiile au fost pe aceste procent de 70% sau mai mult din salariu net pentru a asigura proporționalitatea. Au fost puncte de vedere diferite. S-au realizat și consultări cu reprezentanții magistraților, dânșii au optat pentru niște forme de protest. Într-o societate democratică, dreptul la protest nu poate fi refuzat nimănui, dar, așa cum ați spus și noi la începutul discuției noastre, greva nu este permisă în acest domeniu și atunci bineînțeles că orice formă de protest trebuie să evite să fie o sistare totală a activității de natura unei greve, pentru că acest lucru, repet, nu este permis de lege. Cam asta este situația în momentul de față. Vom vedea, dacă se ajunge la Curtea Constituțională, care va fi evaluarea finală pe acest proiect.”, a continuat ministrul.
Protestele magistraților și limitele legale
Referindu-se la protestele magistraților, ministrul a precizat că dreptul la protest este garantat într-o societate democratică, dar greva nu este permisă în domeniul justiției.
„În primul rând, înainte de a vă răspund de la ce m-ați întrebat, vreau să spun un lucru. Ministerul de Justiție, până la capăt, va miza pe un principiu care spune că puterile statului, cea executivă, cea legislativă, cea judecătorească, pentru însăși stabilitatea democrației și pentru funcționalitatea statului de drept, trebuie să se comporte cu responsabilitate, cu seriozitate, să dialogheze și să coopereze loial. Este în limitele de competență ale puterii legislative și Guvernul, prin această mecanism de asumare, să facă politici publice, să prezinte proiecte de lege, să facă legi. Este în competența puterii judecătorești să realizeze cu un standard înalt de calitate actul de justiție. Acum, repet încă o dată, nemulțumiri pot să existe, dar nu trebuie să se ajungă la astfel de forme care, practic, să invalideze însăși menirea și rolul constituțional al unei dintre puterile din stat. Pentru a dialoga, noi am invitat chiar mâine la sediul Ministerului Justiției pe reprezentanții diverselor componente care participă la viața sistemului judiciar, reprezentanții ai instanțelor, ai CSM, reprezentanții ai participanților esențial la actul de justiție, cum sunt avocații sau notarii, reprezentanții ai INM, împreună la o masă de dialog să căutăm să găsim soluții pentru problemele din sistemul judiciar, pentru modernizare, pentru eficientizare, pentru infrastructură, pentru digitalizare, pentru durata proceselor, pentru calitatea legislației, pentru că, dincolo de această discuție care acaparat acum spațiul public, despre pensii și vârstă de pensionare, discuții foarte importante, nu negăm acest lucru, există și multe alte chestiuni în care viața justiției trebuie să meargă înainte și trebuie să găsim împreună soluții. Acum, în ceea ce privește întrebarea dumneavoastră referitoare la pensionările generate de o temere, e legitim să te temi că statutul ți-e afectat atunci când apar niște modificări destul de frecvente, dar această chestiune a fost reglată. Prin proiectul de lege supus asumării, este negru pe alb scris că pentru cei care au drepturile de pensionare stabilite conform legii actuale, adică sunt pensionabili, se aplică legea actuală. Cu alte cuvinte, dacă ei rămân în sistem - și ne dorim să rămână în sistem - pentru că marea problemă este că pleacă la o vârstă a plenitudinii a maturității, a experienței de pline, pleacă oameni foarte valoroși pe care nu avem cum să-i înlocuim. Nu trebuie să existe și nu ar avea de ce să existe vreo temere pentru acești oameni că statutul lor le-ar fi afectat. Legea care li se aplică este legea actuală. Dacă rămân în continuare pentru că doresc să-și facă profesia, le place să-și facă profesia, doresc să ofere ceva pentru statutul care, la rândul ei, societatea l-a oferit pentru dumnealor, atunci ei pot să rămân. În ceea ce privește cazul Nordis amintit de dumneavoastră, n-am comentat niciodată o procedură judiciare în curs. Nu mi se pare potrivit ca un ministru a justiției să spună că un judecător sau un procuror când a luat o măsură, indiferent care ar fi aceea, a luat-o bine sau n-a luat-o bine și să dau cumva eu sfaturi. Departe de mine o astfel de intenție. Sper din tot sufletul să nu există astfel de măsuri de protest în care să se ia măsuri judiciare doar pentru că cineva e supărat pe politici publice sau pe o anumită lege. Nu cred că se întâmplă așa ceva. În continuare, eu am încredere în logica aceasta de la începutul discuției de seriozitate și de profesionalism în cadrul fiecăruia dintre puterile din stat, că ne comportăm cu toții profesional și asumat în interesul cetățenilor. Și aș mai adăuga o chestiune. Am fost întrebat de diverse situații, iată, din sfera judiciară, pe care nu le-am comentat în detaliile lor, dar pot să spun următorul lucru: fiecare suntem responsabili pentru modul în care ne facem datoria. Avem așteptări mari, legitime. Încă o dată voi spune că magistratura în statul român reprezintă o categorie profesională foarte importantă, pentru că justiția este un truism. În toate societățile care nu sunt niște dictaturi, știm că justiția face diferența, până la urmă, între o democrație și un stat de drept autentic și unul care nu e, de fapt, ceea ce se pretinde a fi. Deci magistrații sunt importanți. Au dreptul la un statut important, au dreptul la o indemnizație, au dreptul la o pensie, au aceste drepturi, dar mai au o componentă: responsabilitatea. Responsabilitatea, calitatea activității profesionale, responsabilitatea în a-și face datoria pentru cetățeni, pentru stat, cum trebuie să o facem fiecare dintre cei care avem o însărcinare publică.”, a conchis Radu Marinescu.
Boicot în Justiție, pe fondul reformei pensiilor magistraților. CSM acuză campanii de defăimare
Sistemul judiciar traversează o perioadă tensionată. În timp ce Guvernul își asumă răspunderea în Parlament pe pachetul de reforme privind pensiile speciale, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a publicat un comunicat dur, acuzând o „campanie de defăimare” împotriva magistraților. Potrivit Consiliului, fenomenul ar fi „de o gravitate excepțională” și riscă să afecteze integritatea fizică și psihică a judecătorilor și procurorilor.
Potrivit comunicatului oficial, atacurile asupra magistraților sunt alimentate de declarații repetate venite din zona politică și amplificate de mass-media și mediul online. CSM afirmă că rețelele sociale abundă în mesaje agresive și chiar instigări la violență:
„Rețelele sociale abundă în luări de poziție de o agresivitate fără precedent la adresa magistraților, în sensul instigării directe la săvârșirea unor infracțiuni grave împotriva acestora sau a membrilor familiilor lor”, se arată în comunicat.
CSM mai precizează că incidente similare au avut loc inclusiv în sălile de judecată, iar în unele cazuri au fost necesare ordine de protecție pentru a preveni violențele.
Nemulțumirea magistraților față de proiectul Guvernului privind reforma pensiilor speciale a dus la un val de proteste. Săptămâna trecută, judecătorii și procurorii din București au decis suspendarea activității pe termen nedeterminat, iar ulterior, toate Curțile de Apel din țară s-au alăturat boicotului.
CSM a anunțat că va sesiza organele de urmărire penală pentru investigarea incidentelor și cere responsabilitate din partea liderilor politici și a vectorilor de opinie: „Facem apel la toți vectorii de comunicare, din mediul politic și din afara acestuia, să manifeste responsabilitate în mesajele publice, pentru a preveni instaurarea unui climat de haos social, în care actul de justiție nu ar mai putea funcționa.”
Comentează