Calendarul creștin - ortodox se schimbă. 16 românce au intrat în rândul sfinților. Canonizarea are loc vineri la Catedrala Patriarhală din București. Decizia privind trecerea femeilor în rândul sfinților a fost luată anul trecut.
Canonizarea are loc vineri
Cele 16 românce au fost canonizate în cadrul unei ceremonii. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel și ceilalți membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române slujesc vineri la Catedrala Patriarhală cu acest prilej, anunță Basilica.
Evenimentul solemn al proclamării canonizării celor 16 Sfinte femei românce va avea loc spre finalul Sfintei Liturghii.
Înainte de începerea Sfintei Liturghii, mai multe moaște au fost așezate în Baldachinul Sfinților spre închinare. Este vorba despre moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, ale Sfinților Împărați Constantin și Elena, ale Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina și cele ale Sfintei Mare Mucenițe Ecaterina de la Reședința Patriarhală.
Cine sunt cele 16 femei canonizate ca sfinte
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat canonizarea celor 16 femei despre care s-a stabilit că au dus o viață sfântă. Ele au fost mucenițe, soții de domnitori, mame de sfinți și mărturisitoare. Decizia privind canonizarea a fost luată în luna iulie 2025.
Mesajul Patriarhului Daniel
Ceremonia proclamării generale a canonizării a 16 femei românce cu viaţă sfântă a fost oficiată vineri, la Catedrala Patriarhală din Bucureşti, de Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Daniel, înconjurat de ierarhii Sfântului Sinod.
"Cele 16 sfinte femei românce canonizate în anul 2025 şi proclamate astăzi în Catedrala Patriarhală Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena din Bucureşti sunt repere duhovniceşti importante din trecutul istoric al Bisericii Ortodoxe Române, care ne arată, ca nişte mame spirituale ale poporului român, calea care duce către Hristos. Ele şi-au sfinţit viaţa prin smerenie şi dragoste de aproapele, prin credinţa lor puternică şi curajul mărturisitor, prin răbdarea necazurilor, prin nevoinţe şi rugăciune. Multe dintre aceste sfinte femei au fost soţii şi mame, transmiţând copiilor lor o educaţie profund creştină, care a rodit în sfinţenie", a afirmat Patriarhul Daniel, după citirea Tomosului Sinodal de către Episcopul vicar patriarhal Varlaam Ploieşteanul şi prezentarea icoanelor sfintelor.
Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a prezentat apoi vieţile sfintelor femei românce, "modele de evlavie, dragoste jertfelnică şi curaj mărturisitor", care acoperă o perioadă de peste cinci secole, de la Sfânta Cuvioasă Platonida de la Argeş, născută în secolul al XV-lea, până la Sfânta Cuvioasă Elisabeta de la Pasărea, trecută la Domnul în anul 2014.
"De-a lungul timpului, sfintele femei românce au arătat că drumul spre sfinţenie nu depinde de apartenenţa la o anumită categorie socială, ci de conlucrarea persoanei umane cu harul divin. Aceste noi sfinte femei românce ne arată că Biserica Ortodoxă Română a fost totdeauna binecuvântată cu femei credincioase şi evlavioase, care "au dus lupta cea bună a credinţei şi au săvârşit în sfinţenie călătoria lor pământească", (...) în multe forme de slujire: mame ai căror copii au devenit sfinţi, care şi-au sfinţit viaţa prin dragoste şi jertfă în mijlocul familiei, al comunităţii creştine şi al societăţii; muceniţe care au apărat credinţa ortodoxă cu sângele lor; monahii care au stat în nevoinţă, smerenie, post şi neîncetată rugăciune în mănăstiri şi în pustie; femei mărturisitoare care au îndurat persecuţii pentru numele lui Hristos; soţii de voievozi sau domnitori care au sprijinit Biserica şi neamul românesc", a mai transmis Patriarhul Daniel.
Comentează