Scriitorul Nicolae Breban este laureatul ediţiei a doua a Premiului 'Ion Creangă'

Prozatorul şi eseistul Nicolae Breban a câştigat a doua ediţie a Premiului naţional pentru proză ''Ion Creangă, Opera Omnia''.

Anunţul a fost făcut marţi, în curtea Casei memoriale ''Ion Creangă'' din Humuleşti, de criticul şi istoricul literar Daniel Cristea Enache.

Premiul este acordat pentru întreaga operă în genul prozei de ficţiune a unui autor român care s-a impus conştiinţei publice româneşti sau pe plan internaţional cu lucrări de certă valoare şi ţinută artistică, unanim apreciate de critica literară şi de marele public, motiv pentru care premiul se subintitulează ''Opera Omnia''.

Nicolae Breban a fost ales de membrii juriului dintr-o listă care i-a cuprins pe Gabriela Adameşteanu, Radu Cosaşu, Dan Stanca, Dumitru Ţepeneag, Eugen Uricaru şi Varujan Vosganian.

Din juriu au făcut parte Nicolae Manolescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România (şi preşedinte al juriului), Daniel Cristea Enache, Ioan Holban, Gabriel Coşoveanu, George Neagoe, Vasile Spiridon şi Cristian Livescu.

Pe lângă distincţia obţinută, Nicolae Breban a primit şi un cec în valoare de 5.000 euro.

Anul trecut, Dumitru Radu Popescu a obţinut acest premiu literar.

Nicolae Breban s-a născut la 1 februarie 1934, la Baia Mare şi a debutat la 27 ani cu proză scurtă în ''Gazeta literară''. Primul său roman, ''Francisca'', îi apare în 1965 iar ''Animale bolnave'' îi aduce în 1968 consacrarea definitivă.

Din toamna anului 1968, este redactor-şef adjunct iar din 1970, redactor-şef la ''România literară''. Realizează, semnând scenariul şi regia, pelicula de lungmetraj ''Printre colinele verzi'', adaptare cinematografică a romanului ''Animale bolnave''. Filmul este inclus în selecţia oficială a Festivalului de la Cannes în 1971.

I-au fost publicate în Franţa, în traducere, la editura Flammarion, ''În absenţa stăpânilor'' (''En l'absence des maîtres'', 1983), ''Bunavestire'' (''L'Annonciation'', 1985) şi ''Don Juan'' (1991). După 1989, este foarte prezent în publicistica şi dezbaterile de idei din ţară. Din aprilie 1990, este director al săptămânalului ''Contemporanul - Ideea europeană'', serie nouă a ''Contemporanului'', unde titlul şi concepţia revistei i se datorează.

După 1990 publică alte romane, dar şi cărţi de eseuri şi publicistică, versuri, teatru. În 1997, Academia Română îl primeşte în rândurile sale, în calitate de membru corespondent. În 2001 este ales vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor din România.

A fost laureat, de-a lungul anilor, cu Premiul ''Ion Creangă'' al Academiei Române (1965), Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1968, 1977, 1995) sau Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti (1994).