Un detaliu geometric discret, ascuns în zona inghinală a celebrului desen „Omul Vitruvian”, ar putea explica unul dintre cele mai vechi mistere legate de proporțiile folosite de Leonardo da Vinci.
Geometria ascunsă din celebrul „Om Vitruvian”
Ipoteza aparține unui dentist din Londra, care susține că a descoperit cheia matematică din spatele uneia dintre cele mai analizate opere din istoria artei.
Realizat în jurul anului 1490, desenul cunoscut sub numele de Omul Vitruvian reprezintă o interpretare a corpului uman ideal. Ilustrația se bazează pe ideile arhitectului roman Vitruvius, care afirma că trupul perfect poate fi încadrat simultan într-un cerc și într-un pătrat. Deși imaginea a devenit una dintre cele mai recunoscute din lume, proporțiile exacte alese de artist au rămas, timp de peste cinci secole, greu de explicat.
O teorie populară susținea că da Vinci s-ar fi ghidat după celebrul raport de aur. Totuși, măsurătorile desenului nu corespund pe deplin acestui principiu matematic, ceea ce a lăsat loc altor interpretări.
Dentistul britanic Rory Mac Sweeney crede că soluția se află într-un detaliu aproape trecut cu vederea: un triunghi echilateral format între picioarele figurii. Ideea pornește chiar de la o notă scrisă de da Vinci, în care artistul menționează că, dacă picioarele sunt depărtate iar brațele ridicate astfel încât degetele să atingă linia creștetului capului, spațiul dintre membrele inferioare formează un astfel de triunghi, notează Science Alert.
Triunghiul care ar putea explica proporțiile desenului lui Leonardo da Vinci
Pornind de la acest indiciu, cercetătorul a calculat raportul dintre înălțimea picioarelor și poziția buricului în desen. Rezultatul, aproximativ 1,64–1,65, este foarte apropiat de raportul tetraedric de 1,633, o proporție geometrică asociată structurii optime a unor sisteme tridimensionale. Acest raport a fost descris formal abia în secolul XX, deși apare frecvent în natură, în structuri cristaline sau sisteme biologice.
Mac Sweeney spune că a recunoscut semnificația acestui număr și datorită unei analogii din stomatologie. În anatomia maxilarului uman există așa-numitul triunghi Bonwill, descris încă din 1864, care definește poziția optimă a mandibulei și are același raport geometric.
Pe baza acestor similitudini, cercetătorul sugerează că proporțiile corpului uman ar putea urma principii geometrice fundamentale, similare celor întâlnite în alte structuri din natură. Dacă ipoteza este corectă, este posibil ca da Vinci să fi intuit intuitiv aceste relații matematice cu mult înainte ca ele să fie descrise formal de știință.
Deocamdată, rămâne de văzut dacă și alți specialiști vor confirma interpretarea propusă. Cert este că mențiunea triunghiului echilateral în notițele lui da Vinci indică faptul că acel detaliu aparent minor din desen nu a fost deloc întâmplător.
Studiul care analizează această ipoteză a fost publicat în revista Journal of Mathematics and the Arts.
Comentează