Ce este unic legat de Holocaustul român este că în acesta au fost implicaţi foarte puţini germani, a declarat, miercuri, scriitoarea Gali Mir-Tibon, care şi-a lansat cartea "O listă a mamelor", la Ambasada Republicii Federale Germania la Bucureşti.
"O listă a mamelor" este un roman istoric despre tragedia deportărilor în Transnistria, în care cercetarea arhivistică riguroasă se împleteşte cu sensibilitatea literară.
"Germanii au fost foarte puţin implicaţi. (Holocaustul din România - n.r.) a fost o creaţie a românilor, în stil românesc", a adăugat autoarea.
Ea a spus că ororile din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial au fost realizate "de oameni împotriva oamenilor".
"Lagărul de la Auschwitz nu este o altă planetă, Holocaustul a fost creat împotriva unor oameni de către oameni şi trebuie să ne amintim asta. Poate că oamenii sunt cele mai crude animale de pe planetă şi acest lucru este dovada. Cred că atunci când demonizezi oameni, îi ajuţi pe criminali să îi ucidă", a afirmat Gali Mir-Tibon.
Autoarea a amintit că iniţial evreii au fost izolaţi în ghetouri. "E foarte greu să omori oameni care arată ca tine. După o lună-două în ghetou, arată complet diferit şi apoi e mai uşor - 'Nu sunt ca noi, sunt altfel de oameni'. Nu erau. Erau români şi au fost ucişi de români", a adăugat ea.
Gali Mir-Tibon a spus că a cercetat, pentru cartea sa, inclusiv arhivele CNSAS, în care erau prezentate şi procesele postbelice ale celor acuzaţi de crime.
"Eu mă uit la cuvântul acesta, 'listă', pentru că întregul Holocaust a fost dirijat de liste. Unele au fost liste ale celor salvaţi, pentru că în martie 1944, un tren cu 1.500 de orfani a mers din Transnistria în Iaşi. Mama mea şi fratele ei erau doi din acei orfani. Dar erau şi alte liste. Toată munca forţată din Transnistria era bazată pe liste. Cine a făcut acele liste? În Transnistria se numea 'coordonare'", a arătat scriitoarea.
Gali Mir-Tibon a mărturisit că la şcoală a învăţat că "Holocaustul era german", dar supravieţuitorii din Transnistria i-au spus: "Erau doar români, nu am văzut niciun german" şi a continuat să cerceteze.
"Voi, românii, sunteţi foarte curajoşi să auziţi asta, să citiţi asta. Mie nu mi-e uşor să aud critici la adresa ţării mele şi înţeleg că există critici. Fiecare ţară are tarele sale. Sunteţi curajoşi şi apreciez asta. Mama mea ar fi copleşită că sunt aici, la Ambasada Germaniei, vorbind cu românii despre lucrurile pe care ea le-a trăit când era copil. Nu ar crede", a evidenţiat autoarea.
Ea i-a evocat pe românii care au primit titlul de "Drept între popoare", pentru că au salvat evrei în acea perioadă. "Ei sunt eroii pe care trebuie să îi ştie tânăra generaţie de români. Nu îi voi uita niciodată", a subliniat Gali Mir-Tibon.
Referitor la cartea lui Gali Mir-Tibon, ambasadorul Germaniei, Angela Ganninger, a arătat că demersul a plecat de la o listă reală a deportaţilor evrei dintr-un ghetou din Transnistria.
"Să îţi aminteşti de victime înseamnă să le redai numele, demnitatea şi locul lor în istorie şi cred că Gali Mir-Tibon prezintă în cartea sa voci ale victimelor Holocaustului în baza unei liste reale dintr-un ghetou din Transnistria, cu femei din comunitatea evreiască deportate alături de copiii lor", a menţionat ambasadorul Angela Ganninger.
La rândul său, ambasadorul Israelului în România, dr. Lior Ben Dor, a remarcat că mulţi ani, în România, istoria Holocaustului de pe teritoriul român a fost ignorată.
"Guvernul român a luat o decizie foarte importantă, iar de atunci România şi-a asumat responsabilitatea faţă de ce a avut loc aici, pe acest teritoriu, împotriva evreilor, în timpul Holocaustului, fapte făcute de români", a spus diplomatul.
De asemenea, el a subliniat că profesori români predau istoria Holocaustului.
"Povestea pe care o spuneţi este importantă pentru că ar putea fi povestea oricăruia dintre noi. Şi înţelegând asta, vedem ceva ce este mai periculos decât orice ideologie politică: ideea de 'celălalt', ideea că există oameni diferiţi, care contează mai puţin, că suntem mai puţin responsabili de aproapele nostru, din orice motiv legat de faptul că este un altul. Şi cred că trebuie să ne unim împotriva percepţiei că un stat trebuie să apere doar o parte din cetăţenii săi şi nu pe toţi", a afirmat secretarul de stat Clara Volintiru din Ministerul Afacerilor Externe (MAE).
Oficialul MAE român a subliniat că "este foarte important să realizăm că statul trebuie să protejeze fiecare cetăţean din teritoriul său şi trebuie să fie alături de acesta, fără discriminare sau părtinire şi fără pretextul falselor ideologii".
Comentează