Consiliul Concurenţei va încheia în prima parte a anului mai multe investigaţii importante, cea mai amplă vizând sectorul bancar şi posibile înţelegeri între bănci pentru stabilirea indicelui ROBOR, a anunţat preşedintele instituţiei, Bogdan Chiriţoiu.
Raportul este gata şi se află în verificare la nivel naţional şi european
Potrivit acestuia, raportul în cazul ROBOR este deja redactat de echipa de investigaţie şi se află în procedură de verificare internă şi de consultare cu Comisia Europeană. Decizia finală ar urma să fie luată în primul semestru al anului, înainte de expirarea mandatelor actualei conduceri a Consiliului Concurenţei.
"N-am reuşit să terminăm tot ceea ce voiam anul trecut şi atunci, neobişnuit pentru noi, vom avea destul de multe cazuri în primul semestru. (...) Avem cazul pe agricultură legat de comercializarea seminţelor - acesta este un caz care e în proceduri de recunoaştere, de asta durează mai mult, şi sunt multe părţi, dar ne aşteptăm să-l terminăm la începutul acestui an, avem cel puţin unul din cazurile pe alimente şi se va termina la începutul anului, cel legat de zahăr, de asemenea, avem o investigaţie împotriva lui Apple - suntem cinci state în Uniune care investigăm Apple-ul pentru practicile pe piaţa de publicitate. Avem un caz pe Sony, privind consolele de jocuri, şi potenţial cel mai mare, cel mai important caz al anului acesta, primul caz pe bancar, care e cel pe ROBOR. Ştiţi că avem în lucru două cazuri: unul legat de ROBOR, unul legat de scoringul pentru creditele populaţiei. Deci, cel legat de ROBOR se va termina anul acesta, probabil în primul semestru", a afirmat Chiriţoiu, potrivit AGERPRES.
Şeful instituţiei a precizat că raportul aferent acestui caz este finalizat de echipa de investigaţie şi se află în proceduri de verificare internă, dar şi la Comisia Europeană.
"Noi, momentan, n-am decis, pentru că decizia înseamnă ca cei nouă care suntem în plen să luăm o decizie. N-am ajuns acolo. Raportul însă este finalizat de echipa de investigaţie. E în procedurile de verificare internă la noi şi cu Comisia Europeană. Toate cazurile mari trebuie să aibă şi OK-ul Comisiei Europene, pentru că noi, ca şi autorităţile de concurenţă din celelalte 26 de state membre ale Uniunii, trebuie să aplicăm aceeaşi lege, aplicăm tratatul Uniunii. Comisia Europeană trebuie să se asigure că modul în care aplicăm noi acea lege în România nu diferă de modul în care e aplicată legea în Bulgaria sau în Polonia sau în Germania sau nu ştiu unde. Deci, fiind o singură lege în UE, trebuie toţi să o aplicăm la fel şi atunci pe toate cazurile trebuie să se uite Comisia Europeană, ca să se asigure că n-o luăm razna într-unul dintre statele membre şi nu avem aplicări diferite. Deci, trebuie verificat raportul de controalele noastre interne, care înseamnă în special juriştii noştri, pentru că, dacă ajungem să ne judecăm, se vor judeca juriştii, şi trebuie discutat cu Comisia Europeană. Deci, momentan, nu avem un raport finalizat", a explicat acesta.
Potrivit sursei citate, documentul, după ce va trece prin toate aceste etape, va fi trimis băncilor, care vor avea posibilitatea să spună punctul lor de vedere şi, la final, membrii din plenul Consiliului vor lua o decizie.
"Calendarul e strâns, este într-adevăr să terminăm în primul semestru din acest an. De ce asta? Pentru că mandatele noastre se termină la mijlocul acestui an şi atunci ideea este ca să n-avem probleme procedurale, nu vrem să depăşim perioada mandatului. Acesta e planul. Dacă raportul nu va fi definitivat, atunci se va duce în semestrul viitor la plenul viitor", a adăugat el.
Amenzi mari, proporţionale cu dimensiunea băncilor
Bogdan Chiriţoiu a amintit că suspiciunea care a stat la baza declanşării investigaţiei a fost legată de creşterea ROBOR.
"De acolo a pornit investigaţia, de la niveluri care păreau neobişnuit de mari ale ROBOR-ului şi de la suspiciunea că undeva - ROBOR-ul fiind stabilit de principalele bănci din sistem - că undeva pe parcursul stabilirii ROBOR-ului ar putea să existe o înţelegere sau schimb de informaţii între băncile participante. Deci, asta e suspiciunea care e investigată. Amenzile ştiţi că-s proporţionale cu dimensiunea companiilor, cu cifra de afaceri a unei companii. Evident că atunci când investighezi companii mai mari, dacă dai amendă o să dai amenzi mai mari. Băncile din sistemul ROBOR sunt companii foarte mari, sunt mai mari decât ce v-am spus înainte - decât Apple Global, decât Apple România sau decât vânzările lui Apple România. Sunt mai mari decât Sony România sau chiar decât seminţele pentru agricultură. Sunt pieţe mai mari şi atunci, dacă se va ajunge la amenzi, vor fi mai mari decât în celelalte cazuri", a susţinut preşedintele autorităţii de concurenţă.
Despăgubiri posibile pentru cei afectaţi de ROBOR
El a admis că persoanele care se vor considera prejudiciate, în cazul în care se va constata fixarea dobânzii ROBOR, se vor putea adresa instanţelor civile pentru despăgubiri.
"Există o directivă care a fost transpusă în legislaţia naţională de câţiva ani privind despăgubirea victimelor la acţiuni anticoncurenţiale. Deci, pe baza deciziilor noastre, în general a autorităţilor de concurenţă, cei prejudiciaţi pot să meargă să ceară în instanţele comerciale despăgubiri, beneficiind de un fel de autoritate de lucru judecat. Chiar nu trebuie să aştepte decizia definitivă, deci mergând numai pe decizia autorităţii pot deja să ceară despăgubiri în instanţele comerciale (...) Nu mai trebuie dovedită fapta, că a fost deja dovedită, trebuie dovedit că tu eşti dintre cei care au fost prejudiciaţi şi cuantumul. Şi chiar am introdus în legislaţie în cazul cartelurilor - am spus: prezumţia este de 20% creşterea preţului. Rar se întâmplă genul ăsta de acţiuni. Singurul pe care îl ştiu eu - firmele de transport marfă au folosit o decizie a Comisiei Europene care a găsit un cartel de 8 ani de zile, un cartel al producătorilor de camioane din Europa, şi transportatorii noştri au deschis o acţiune, cerând despăgubiri. Nu ştiu de altă situaţie în care cei presupus prejudiciaţi să fi cerut despăgubiri. Da, teoretic, se poate, legislaţie există, dar nu prin decizia noastră şi nu în instanţele unde ne judecăm noi. Deciziile noastre sunt administrative, se judecă în instanţe de contencios administrativ. Amenzile merg la stat. Cei păgubiţi pot să se adreseze instanţelor civile, să ceară acolo despăgubiri", a subliniat Chiriţoiu.
Comentează