Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat joi că nu cunoaşte caracterul garanţiilor de securitate pe care Statele Unite le-ar oferi Ucrainei în urma primei runde de negocieri desfăşurate la Abu Dhabi şi a pledat pentru negocieri care să se desfăşoare în "linişte confidenţială", relatează agenţiile EFE şi Reuters, relatează Agerpres.
Ce reclamă Lavrov
"Spre deosebire de ucraineni şi americani, noi nu comentăm public negocierile, care ar trebui să se desfăşoare într-o linişte confidenţială", a spus ministrul rus de externe, citat de agenţia TASS.
"Nu ştim ce garanţii au convenit (Ucraina şi SUA n.red), dar aparent au convenit garanţii pentru regimul ucrainean care continuă o politică rusofobă şi nazistă", a adăugat Lavrov.
Ce a spus Zelenski
Reacţia acestuia survine după ce preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a susţinut că documentul cu garanţiile de securitate americane pentru Ucraina este pregătit de semnare. Totuşi, potrivit presei occidentale, preşedintele american Donald Trump ar fi condiţionat acordarea de garanţii de securitate Ucrainei de retragerea acesteia completă din regiunea Donbas, o condiţie cheie pusă de preşedintele rus Vladimir Putin pentru a încheia războiul.
De partea sa, secretarul de stat american Marco Rubio a declarat în faţa Senatului SUA că respectivele garanţii de securitate pentru Ucraina ar putea include şi desfăşurarea unor trupe europene pe teren, dar fără trupe americane.
Însă Rusia a transmis deja în mod repetat că respinge orice desfăşurare de trupe occidentale în Ucraina, subliniind că tocmai apropierea NATO de graniţele ruse este o cauză a acestui război.
Or, preşedintele Zelenski a cerut garanţii de securitate similare celor oferite de articolul 5 din Tratatul NATO. Dar el nu a oferit detalii despre conţinutul documentului cu garanţiile de securitate despre care susţine că ar fi acum finalizat.
O schimbare pozitivă a tonului şi conţinutului discuţiilor
Totuşi, spre deosebire de rundele anterioare de contacte între Rusia şi Ucraina, după care ambele părţi s-au acuzat reciproc de lipsa voinţei de a ajunge la o înţelegere, în urma recentelor contacte din Emiratele Arabe Unite (EAU) mediate de SUA cele două ţări aflate în război au remarcat fiecare o schimbare pozitivă a tonului şi conţinutului discuţiilor menite să conducă în final la un acord de pace.
Dar ambele părţi avertizează că există încă obstacole, în primul rând chestiunea teritorială, mai ales controlul asupra regiunii ucrainene Donbas, pe care Rusia doreşte să o preia în întregime.
Zelenski a refuzat până în prezent să cedeze Rusiei porţiunea din Donbas rămasă sub controlul armatei ucrainene, adică aproximativ 20% din provincia Doneţk şi un procent nesemnificativ din provincia Lugansk, aceasta din urmă fiind aproape complet sub control rusesc.
După negocierile trilaterale Ucraina-Rusia-SUA desfăşurate pe 23 şi 24 ianuarie la Abu Dhabi, o nouă rundă de tratative în aceeaşi formulă este programată pentru 1 februarie şi, la fel ca precedenta, aceasta ar putea dura două zile, potrivit Kremlinului.
Consilierul de politică externă al Kremlinului, Iuri Ușakov, a declarat joi că problema teritorială nu este singura care blochează un potențial acord pentru a pune capăt luptelor din Ucraina.
Rusia vrea ca forțele ucrainene să se retragă din aproximativ 20% din regiunea Donețk, pe care armata rusă nu o controlează.
Kievul a spus că nu dorește să ofere Moscovei teritoriu pe care Rusia nu l-a câștigat pe câmpul de luptă.
Secretarul de stat american, Marco Rubio, a declarat miercuri că se lucrează pentru a concilia această problemă în cadrul discuțiilor mediate de Statele Unite. El a descris dezacordul drept o chestiune-cheie "foarte dificil de rezolvat". Întrebat joi dacă este de acord că problema teritorială este singura încă nerezolvată, consilierul Kremlinului Iuri Ușakov a spus: „Nu cred asta.” El nu a numit şi alte probleme cheie care trebuie încă soluționate.
Comentează