Vicepremierul în exerciţiu şi ministrul Transporturilor şi Comunicaţiilor, Grozdan Karadjov, va găzdui o întâlnire cvadripartită între Bulgaria, Grecia, România şi Comisia Europeană, a anunţat joi Ministerul Transporturilor din Bulgaria, transmite BTA, relatează Agerpres.
Forumul marchează începutul lucrărilor
Forumul marchează începutul lucrărilor practice în cadrul memorandumului de cooperare privind coridorul Marea Neagră-Marea Egee, semnat în decembrie 2025 la Bruxelles, cu sprijinul comisarului european pentru transport durabil şi turism, Apostolos Tzitzikostas.
În cadrul întâlnirii vor fi discutate oportunităţile de finanţare a proiectelor prin fonduri europene sau prin parteneriate public-private, precum şi modul în care cele trei ţări pot solicita în comun sprijin european. Participanţii vor discuta, de asemenea, parametrii specifici ai proiectelor şi termenele de implementare.
O a doua temă este depăşirea obstacolelor administrative şi procedurale care întârzie în mod tradiţional implementarea proiectelor majore de infrastructură. Participanţii vor analiza stadiul în care au ajuns iniţiativele deja planificate şi vor căuta soluţii practice la probleme precum regimurile de autorizare, achiziţiile publice, standardele de construcţie şi interoperabilitatea.
La evenimentul care va avea loc vineri vor participa ministrul adjunct al Transporturilor din Grecia, Konstantinos Kyranakis, secretarul de stat în Ministerul Transporturilor din România, Ionuţ-Cristian Săvoiu, coordonatorul coridorului european de transport Marea Baltică-Marea Neagră-Marea Egee, Mario Mauro, ministrul Dezvoltării Regionale şi Lucrărilor Publice din Bulgaria, Ivan Ivanov, ministrul Apărării din Bulgaria, Atanas Zapryanov, precum şi reprezentanţi ai Comisiei Europene şi ai instituţiilor financiare.
Vicepremierul Karadjov urmează să susţină o conferinţă de presă înainte de începerea forumului.
Ce prevede memorandumul de cooperare
Memorandumul de înțelegere semnalează hotărârea comună de a accelera modernizarea și interoperabilitatea legăturilor strategice feroviare, rutiere și pe căi navigabile interioare.
Această cooperare sporită va sprijini mobilitatea, fluxurile comerciale, coeziunea economică și securitatea în întreaga regiune.
Acordul a instituit o platformă a coridorului Marea Neagră–Marea Egee, care reunește miniștrii transporturilor din cele trei state membre pentru ca aceștia să ofere orientări strategice și coordonare politică în vederea implementării coridorului.
Această activitate va fi sprijinită de coordonatorii europeni și de instituțiile UE și se va desfășura la nivel tehnic.
Poziția Comisiei Europene
Comisarul pentru transport sustenabil și turism, Apostolos Tzitzikostas, a declarat: „Acest angajament al Greciei, Bulgariei și României marchează un pas decisiv pentru consolidarea celui mai strategic coridor nord-sud din Europa de Sud-Est. Prin intensificarea cooperării, consolidăm conectivitatea pentru cetățeni și pentru întreprinderi, precum și securitatea, competitivitatea și reziliența Europei în Marea Egee, în Marea Neagră și pe Dunăre. Comisia Europeană va sprijini aceste state membre în fiecare etapă.”
Apostolos Tzitzikostas a evidențiat că obiectivul coridorului este de a transforma poziția geografică a regiunii într-un avantaj strategic prin armonizarea planificării, a mecanismelor de finanțare și a calendarului de execuție între parteneri.
Potrivit lui Tzitzikostas, axa Salonic-Alexandroupoli-București va funcționa ca o arteră esențială în rețeaua de transport europeană, îmbunătățind atât conectivitatea civilă, cât și mobilitatea militară pentru UE și NATO.
Riscul României
România riscă să devină principalul blocaj strategic al Europei de Sud-Est. La Forumul Economic de la Sofia, oficiali bulgari, experți europeni și reprezentanți ai instituțiilor financiare internaționale au indicat explicit infrastructura românească – în special lipsa podurilor peste Dunăre și conexiunile Nord–Sud – drept „gâtul de sticlă” care frânează conectivitatea regională, securitatea UE și accesul la miliarde de euro în investiții publice și private (detalii pe larg, aici).
Comentează