România face pași concreți în direcția independenței energetice și tehnologice prin reluarea exploatării a trei zăcăminte de minereuri rare la minele aflate în Bihor, Hunedoara și Gorj, acolo unde se regăsesc resurse aflate în centrul unei competiții globale acerbe. Proiectul, susținut prin fondurile destinate relansării economice, urmează o Strategie Națională recent aprobată, menită să repoziționeze țara noastră pe harta furnizorilor de materii prime critice, informează TVR Info.
Măsura vine în contextul în care Statele Unite și Uniunea Europeană caută intens alternative pentru a reduce dependența de China, liderul actual al pieței. Importanța strategică a demersului a fost confirmată la Washington, unde reprezentanții României s-au alăturat delegaților din alte 50 de state pentru a coordona o strategie internațională comună. Geologii subliniază că aceste resurse nu sunt doar active economice, ci și „monedă de schimb” în negocierile diplomatice viitoare.
Ștefan Marincea, cercetător la Institutul Geologic Român: „Interesul Statelor Unite este atras de lantanidele și actinidele la care s-ar adaugă scandiu și litiu. [La ce au nevoie americanii de aceste materiale rare?] Sunt foarte clar tributari importurilor din China care deține hegemonia în acest moment, respectiv 86% din producție. Ele sunt folosite în general pentru industria electronică, dar și pentru centralele eoliene.”
Comisia Europeană a stabilit încă de anul trecut că în statele membre există 34 de tipuri de materii prime critice: siliciu, indiu, zinc, germaniu, cupru, beriliu, paladiu, cobalt, litiu.
Trei mine esențiale pentru România
Iar trei proiecte de exploatare din România au fost declarate strategice: grafit în Baia de Fier, în Gorj, cupru la Rovina, Hunedoara și magneziu la Budureasa, în Bihor.
Uniunea Europeană vrea ca, până în 2030, să micșoreze importurile extracomunitare cu 30%.
Sursa: TVR Info
România deține cel mai pur grafit din Europa
România deține una dintre cele mai pure resurse de grafit din Europa, localizată în județul Gorj, fiind considerată o resursă strategică pentru independența energetică a Uniunii Europene.
Baia de Fier (Munții Parâng) Este principala zonă cu depozite de șisturi grafitoase. Zăcământul este recunoscut pentru puritatea sa ridicată, fiind ideal pentru producția de grafen și componente pentru baterii electrice.
Exploatarea a funcționat timp de jumătate de secol până în anii '90, când minele Cătălinu și Ungurelașu au fost închise din motive de rentabilitate la acea vreme.
În august 2025, Guvernul a aprobat licența de exploatare pentru Salrom, permițând reluarea activității la Baia de Fier.
Comisia Europeană a selectat acest proiect ca fiind strategic, aprobând solicitări de finanțare de aproximativ 200 milioane euro pentru extracție și încă 250 milioane euro pentru procesarea avansată.
România are resurse uriașe de minerale critice
România deține o varietate de minerale critice esențiale pentru tehnologiile verzi și industria de apărare, fiind recent selectată pentru proiecte strategice la nivelul Uniunii Europene.
Iată principalele resurse identificate sau aflate în curs de explorare:
Grafit: Rezerve importante se află în Munții Parâng (zona Baia de Fier), unde România deține unul dintre cele mai mari situri din Europa.
Magneziu: Zăcăminte moderate au fost confirmate în județul Bihor.
Cupru: România este un producător tradițional, cu rezerve majore la Roșia Poieni.
Uraniu, Cobalt și Nichel: Descoperiri recente făcute de compania canadiană Leading Edge Materials în zona Bihor Sud (Valea Leucii) au confirmat prezența unor cantități semnificative din aceste elemente.
Alte minerale critice/strategice: În subsolul țării au mai fost identificate resurse de telur, stibiu, galiu, germaniu, titan, wolfram, bismut, precum și pământuri rare.
Din cele 34 de materii prime critice listate de Consiliul UE, România deține cantități reprezentative pentru aproximativ jumătate dintre acestea. Strategia României pentru Resurse Minerale Neenergetice vizează valorificarea acestor resurse până în 2035.
Comentează