România se situează printre țările cu cele mai slabe rezultate din Uniunea Europeană în privința sănătății populației, arată un raport recent al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD). Speranța de viață rămâne mult sub media europeană, iar stilul de viață și factorii de mediu contribuie semnificativ la această situație.
În 2024, românii trăiesc, în medie, 76 de ani, cu peste cinci ani mai puțin decât media UE. Diferențele între sexe sunt semnificative. Bărbații au o speranță de viață de 72 de ani, în timp ce femeile ating 80 de ani. Experții leagă aceste diferențe de expunerea mai mare a bărbaților la riscuri precum fumatul și consumul excesiv de alcool.
Fumatul, periculos la orice vârstă
Fumatul rămâne o problemă majoră la toate vârstele. Aproximativ 20% dintre adulți fumau zilnic în 2019, iar diferențele între sexe sunt uriașe: 31% dintre bărbați versus 8% dintre femei. La adolescenți, situația este și mai îngrijorătoare.
Aproape un sfert dintre tinerii de 15 ani au declarat că au fumat în ultima lună, depășind media UE de 17%. Autoritățile au reacționat prin majorarea treptată a taxelor pe tutun și prin restricționarea accesului minorilor la produsele din tutun și alternativele acestora.
Consumul de alcool în România se menține la niveluri ridicate. În 2023, un adult a consumat, în medie, 12,3 litri de alcool pur, una dintre cele mai mari valori din UE.
Alimentația nesănătoasă și lipsa activității fizice contribuie și ele la starea precară de sănătate. Doar 38% dintre adulți consumă zilnic fructe, iar 37% legume, mult sub media europeană. Activitatea fizică regulată este practicată de puțin peste 20% dintre adulți, ceea ce situează România pe locurile codașe în UE la acest capitol.
Deși rata obezității la adulți este relativ scăzută (10%, față de 14% media UE), problema tinerilor este alarmantă. Peste un sfert dintre adolescenții de 15 ani sunt supraponderali sau obezi, iar consumul insuficient de fructe și legume și sedentarismul rămân ridicate.
Cauza principală de deces
Bolile cardiovasculare conduc topul cauzelor de deces, reprezentând 56% din total, urmate de cancer (17%). În România, aproximativ 2,4 milioane de persoane trăiesc cu o boală cardiovasculară, iar mulți dintre vârstnici trăiesc anii rămași cu dizabilități semnificative. La 65 de ani, românii mai au în medie doar patru ani de viață fără dizabilități, mult sub standardul european.
Diferențele de nivel social accentuează problemele de sănătate. Adulții cu nivel scăzut de educație sunt mai predispuși la obezitate și sedentarism. Pe de altă parte, fumatul este mai frecvent în rândul celor cu studii superioare, în contrast cu alte comportamente nesănătoase.
Autoritățile au introdus măsuri menite să încurajeze obiceiuri mai sănătoase, precum taxarea băuturilor îndulcite cu zahăr și restricții asupra vânzării de alimente bogate în grăsimi, sare și zahăr în școli și în apropierea acestora.
Comentează