Candidatul la conducerea Direcției Naționale Anticorupție (DNA), procurorul Ioan Viorel-Cerbu, promite o schimbare de paradigmă în relația instituției cu societatea, afirmând că își dorește ca DNA să nu mai fie percepută ca o „instituție de forță”, ci ca un partener social activ, orientat spre cetățean și spre recuperarea prejudiciilor produse de infracțiuni.
În cadrul interviului susținut marți pentru funcția de procuror-șef al DNA, Cerbu a prezentat principalele direcții din proiectul său de management, punând accent pe comunicare publică, combaterea dezinformării și menținerea unor standarde ridicate de recrutare profesională.
„Cu privire la resursele umane, am spus că trebuie să păstrăm un filtru ridicat de exigenţă în privinţa procedurilor de selectare şi recrutare a resursei umane. Şi la sfârşit am vorbit despre biroul de informare şi relaţii publice. Am avut în vedere obiectivul care se referă la asigurarea unei comunicări coerente şi adecvate în vederea îmbunătăţirii imaginii DNA. Şi am menţionat aici în ce costă lucrurile acestea, am vorbit inclusiv de măsuri eficiente pentru contracararea dezinformării”, a afirmat Ioan Viorel-Cerbu, referindu-se la proiectul său de management, conform news.ro.
DNA, din „instituție de forță” în „partener social”
El a menţionat că îşi propune să schimbe în percepţia publică imaginea DNA ca fiind a unei instituţii de forţă.
„Îmi propun să reuşim să schimbăm în percepţia publică imaginea DNA ca fiind o instituţie de forţă. Îmi doresc ca percepţia publică să fie aceea a unui partener social care este prezent acolo unde sunt aşteptările cetăţenilor şi care reuşeşte să tragă la răspundere persoanele vinovate şi să le ia înapoi produsul infracţional obţinut astfel încât să oferim o certitudine speranţei că răul poate fi corectat prin instrumente judiciare”, a declarat Ioan Viorel-Cerbu.
Accent pe transparență și informare publică
El a precizat că este de acord că trebuie explicate mai multe procedurile utilizate de DNA, dar şi priorităţile în exercitarea acţiunii penale.
„Sunt de acord că trebuie să explicăm mai mult despre procedurile pe care le utilizăm, despre modalitatea în care respectăm standardul de protecţie a drepturilor, despre priorităţile pe care le avem în exercitarea acţiunii penale, pentru că cetăţenii trebuie să fie la curent cu ceea ce facem. Trebuie să contribuim şi la o dezvoltare a unei cunoaşteri mai ample, a cetăţeanului, pentru că numai în felul acesta reuşim să-l protejăm în faţa fake-news-urilor sau a dezinformărilor care apar uneori în mass-media”, a mai transmis Ioan Viorel-Cerbu.
Comentează