Curțile de Apel din România solicită președintelui Nicușor Dan să ceară reexaminarea legii privind pensiile de serviciu ale magistraților, înainte de promulgare, avertizând că noile prevederi ar putea elimina, în practică, pensia specială.
Judecătorii susțin că, în forma adoptată, pensia contributivă ar ajunge aproape egală cu pensia de serviciu, ceea ce ar goli de conținut regimul special al magistraților.
„Vă adresăm solicitarea ca, în exercitarea atribuţiei dumneavoastră prevăzute de art. 77 alin. (2) din Constituţia României, înainte de promulgare, să apreciaţi asupra oportunităţii de a adresa Parlamentului României o cerere de reexaminare, în ansamblul său, a Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (PL-x nr. 522/2025)”, se arată în debutul memoriului transmis preşedintelui Nicuşor Dan, conform news.ro.
Semnatarii documentului consideră că preşedintele are competenţa constituţională de a verifica el însuşi legea în raport cu respectarea exigenţelor de oportunitate.
”Subliniem că rolul Preşedintelui României în procedura de promulgare a legii este unul esenţial, iar nu unul pur decorativ, Şeful Statului având competenţa constituţională de a verifica el însuşi legea în raport cu respectarea exigenţelor de oportunitate, de reflectare a unei jstificări reale sociale, economice sau politice în adoptarea unui act normativ, precum şi a exigenţelor corelării legii cu ansamblul reglementărilor interne şi armonizarea legislaţiei naţionale cu legislaţia europeană şi cu tratatele internaţionale la care România este parte, precum şi cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului”, au mai transmis reprezentanţii Curţilor de Apel.
În cadrul documentului transmis preşedintelui Nicuşor Dan este realizată o analiză a principalelor modificări aduse de legea privind pensiile magistraţilor.
Astfel, este majorată vârsta de pensionare până la vârsta standard din sistemul public, respectiv 65 de ani, este instituită condiţia de vechime totală în muncă de minim 35 de ani, din care cel puţin 25 de ani numai în funcţiile juridice enumerate în proiectul de lege,este redus cuantumul brut al pensiei de la 80% la 55% din baza de calcul, este limitat cuantumul net la maximum 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate, este introdusă posibilitatea de pensionare anticipată cu penalizare de 2% pentru fiecare an rămas până la vârsta standard din sistemul public de pensii.
„Este important de evidenţiat că, în urma adoptării acestui proiect de lege, vor exista, în acelaşi timp, mai multe regimuri de pensionare pentru magistraţi”, a precizat sursa citată.
O categorie este reprezentată de magistraţi pensionaţi sau care îndeplineau condiţiile de pensionare anterior intrării în vigoare a Legii nr.282/2023 (condiţii menţinute în perioada 2004-2023).
„Potrivit art. 211 alin.(1) din Legea nr.303/2022, forma anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 282/2023, magistraţii au beneficiat de pensie de serviciu, indiferent de vârstă, cu condiţia de a avea o vechime de cel puţin 25 de ani în funcţiile de judecător, procuror, judecător la Curtea Constituţională, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi la Curtea Constituţională, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, judecător financiar, procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi, avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau jurisconsult, cuantumul pensiei de serviciu fiind de cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării”, mai precizează memoriul.
Altă categorie este cea a magistraţilor pensionaţi sau care au îndeplinit condiţiile de pensionare anterior intrării în vigoare a acestui proiect de lege, în condiţiile statuate de modificările aduse prin Legea nr. 282/2023.
”Astfel, în conformitate cu dispoziţiile art. 211 alin.(1) din Legea nr.303/2022, în forma prevăzută după intrarea în vigoare a Legii nr. 282/2023, magistraţii au beneficiat de pensie de serviciu, cu condiţia de a avea o vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în funcţiile de judecător/procuror/judecător la Curtea Constituţională/magistrat asistent la CCR/ÎCCJ şi personal de specialitate juridică, la împlinirea vârstei de 60 de ani, beneficiind de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării”, au precizat reprezentanţii Curţilor de Apel.
Conform normelor tranzitorii prevăzute de Legea nr.282/2023, s-a prevăzut că vârsta minimă de pensionare era de 47 de ani şi 4 luni, cu creştere etapizată până la 60 de ani (se adăugau câte 4 luni în fiecare an). Totodată, prin acelaşi act normativ, a fost eliminată bonificaţia de 1%.
Cea de-a treia categorie este reprezentată de magistraţi pensionaţi în condiţiile prevăzute în proiectul de lege.
Comparativ, situaţia viitoriilor magistraţi pensionari (persoanele care vor îndeplini condiţiile de pensionare după 1 ianuarie 2026) se prezintă, astfel :
Condiţii cumulative de vârstă/vechime în muncă/vechime în magistratură: 65 ani vârstă + 35 ani vechime totală în muncă, din care 25 de ani numai în magistratură (anterior nu era prevăzută condiţia de a avea vechime efectivă în muncă de cel puţin 35 de ani, ştiut fiind faptul că, de regulă, magistraţii îşi desfăşoară activitatea numai în această profesie).
Cuantum: 55% din baza de calcul (faţă de 80% anterior), plafonat la 70% din venitul net( faţă de 100% anterior/120% înainte de intrare în vigoare a Legii nr.282/2023).
Actualizare: exclusiv prin raportare la inflaţie ( se elimină, deci, posibilitatea actualizării în funcţie de indemnizaţia de încadrare brută lunară pentru magistraţii în funcţie, aflaţi în condiţii identice de vechime/grad);
Pierderea bonificaţiei de 1% pentru anii suplimentari care depăşesc vechimea de 25 de ani.
„Se constată, aşadar, că noul proiect de lege modifică semnificativ condiţiile necesare pentru a beneficia de pensie de serviciu, în toate componentele sale: vârstă/vechime/bază de calcul şi actualizare”, au mai transmis judecătorii de la Curţile de Apel.
Diferențe semnificative față de sistemul actual
Memoriul include și exemple privind cuantumul estimat al pensiilor, care ar fi considerabil mai mici decât cele acordate în prezent.
De exemplu:
judecător cu grad de judecătorie — aproximativ 11.310 lei (față de peste 16.000 lei în prezent)
judecător de tribunal — circa 12.563 lei
judecător de curte de apel — aproximativ 14.242 lei
judecător la Înalta Curte — circa 19.268 lei, mult sub nivelurile actuale
Instanțele avertizează că se poate ajunge la situația în care un judecător de instanță inferioară pensionat în trecut să aibă o pensie aproape egală cu cea a unui magistrat de la Înalta Curte pensionat după intrarea în vigoare a noii legi.
Legea a trecut de CCR după mai multe amânări
Solicitarea vine la scurt timp după ce Curtea Constituțională a decis că reforma pensiilor magistraților este constituțională. Decizia, adoptată după cinci amânări, este definitivă și general obligatorie.
Actul normativ a fost promovat de Guvernul condus de Ilie Bolojan prin angajarea răspunderii în Parlament, în decembrie 2025.
Ce prevede noua lege a pensiilor magistraților
Noua variantă a legii introduce modificări semnificative privind cuantumul pensiilor și vârsta de pensionare:
pensia viitoare scade de la 80% la 70% din ultimul salariu net
pensia de serviciu va reprezenta 55% din media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă
perioada de tranziție crește de la 10 la 15 ani
vârsta standard de pensionare va ajunge la 65 de ani până în 2042
creștere graduală a vârstei de pensionare, cu un an în fiecare an
pensionarea anticipată rămâne posibilă după 35 de ani vechime, dar cu penalizare anuală de 2% până la atingerea vârstei standard
În prezent, magistrații pot ieși la pensie chiar la 48–49 de ani, dacă au o vechime de 25 de ani, iar pensia de serviciu poate ajunge la 80% din ultimul salariu brut.
ÎCCJ a invocat posibile probleme cu dreptul european
Anterior deciziei CCR, Înalta Curte de Casație și Justiție a cerut sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru a verifica dacă reforma respectă principiile dreptului UE, precum proporționalitatea, egalitatea și securitatea juridică.
Instanța supremă a susținut că legea ar putea afecta independența justiției și ar discrimina magistrații față de alte categorii beneficiare de pensii de serviciu.
Contextul pensiilor speciale în România
În sistemul pensiilor de serviciu există peste 200.000 de beneficiari, dintre care aproximativ 90% provin din sistemul de apărare și ordine publică. Magistrații și alte categorii civile reprezintă puțin peste 10.000 de beneficiari.
Bugetul pentru aceste pensii civile a fost de aproximativ 2,2 miliarde de lei, în timp ce pensiile militare au depășit 14 miliarde de lei în 2024.
Reforma pensiilor speciale reprezintă unul dintre cele mai sensibile subiecte politice și economice, fiind legată și de angajamentele României privind sustenabilitatea bugetară și reformele asumate la nivel european.
Pentru plata drepturilor tuturor categoriilor de beneficiari ai pensiilor de serviciu (inclusiv ale magistraților, dar altele decât cele ale sistemului de apărare și ordine publică), bugetul necesar a fost de 2,2 miliarde de lei.
Bugetul total alocat pentru plata pensiilor militare în 2024 a depășit 14 miliarde de lei. Cea mai mare parte a acestei sume este alocată de MAI, cu un buget de peste 7,36 miliarde de lei, urmat de MApN cu peste 5,5 miliarde de lei și SRI, cu peste 1,08 miliarde de lei. Expunerea de motive este mai degrabă destinată comunicării publice a unui narativ neadevărat decât a fundamentării oficiale și riguroase a necesității modificării cadrului legal doar în ce privește pe magistrați”, spune Curtea.
Comentează