Preşedintele Academiei de Ştiinţe Medicale, Mircea Beuran, a declarat vineri că reţelele sociale nu reprezintă un pericol în sine, ci devin problematice atunci când ajung să fie spaţiul principal în care tinerii îşi definesc identitatea, îşi măsoară valoarea şi îşi caută validarea, ceea ce poate duce la scăderea stimei de sine, anxietate şi chiar depresie, informează Agerpres.
"Trăim într-o epocă în care tehnologia ne-a adus mai aproape ca niciodată. Comunicăm instant, avem acces la informaţia nelimitată, iar lumea pare la un plic distanţă. Şi totuşi paradoxal mulţi dintre noi ne simţim mai anxioşi şi mai deconectaţi de realitatea autentică. Reţelele sociale nu sunt în sine un pericol. Ele sunt instrumente. Problema apare atunci când devin spaţiul principal în care ne definim identitatea, ne măsurăm valoarea şi ne căutăm validarea. Pentru tineri în special aceste platforme pot deveni o oglindă distorsionată a realităţii. Standardele nerealiste de frumuseţe, succes sau fericire creează presiune şi frustrare. Compararea constantă cu vieţile perfecte ale altora poate duce la scăderea stimei de sine, la anxietate şi chiar la depresie", a afirmat Beuran în cadrul conferinţei "Prizonierii ecranelor şi pericolele ascunse ale reţelelor sociale", organizată de Academia de Ştiinţe Medicale.
El a subliniat că unul dintre cele mai periculoase efecte ale utilizării reţelelor sociale este dependenţa. Potrivit medicului, folosirea excesivă poate provoca tulburări de somn, oboseală cronică, dificultăţi de concentrare, iar din punct de vedere educaţional poate duce la scăderea atenţiei şi a capacităţii de gândire profundă. La nivel social, relaţiile autentice sunt treptat înlocuite de interacţiuni superficiale.
"Dar poate cel mai periculos aspect este invizibil - dependenţa. Mecanismele din spatele reţelelor sociale sunt concepute pentru a ne ţine conectaţi cât mai mult timp. Modificări, like-uri. Fiecare interacţiune activează sistemul de recompensă al creierului creând un ciclu greu de întrerupt. Aşadar, ce putem face ? În primul rând conştientizarea. Să înţelegem că timpul petrecut online nu este neutru el modelează felul în care gândim, simţim şi relaţionăm. În al doilea rând educaţia digitală - elevii trebuiesc învăţaţi nu doar cum să folosească tehnologia, ci şi cum să o gestioneze sănătos. Profesorii şi părinţii au un rol esenţial în a oferi modele echilibrate. În al treilea rând - echilibrul. Să redescoperim valoarea timpului petrecut offline", a explicat profesorul.
El a adăugat că nu este necesară renunţarea la tehnologie, ci utilizarea ei conştientă, fără a deveni "prizonierii ei".
"Vă invit să reflectăm la o întrebare simplă. Cine controlează timpul nostru ? Noi sau ecranele? Viitorul nu depinde doar de progresul tehnologic ci şi de capacitatea noastră de a rămâne umani într-o lume digitală", a conchis Mircea Beuran.
Comentează