Redacția STIRIPESURSE.RO a intrat în posesia unui draft al bugetului de stat pentru 2026, document care arată cum ar urma să fie împărțiți banii între ministere și instituții publice. Proiectul este încă în lucru, iar forma finală ar urma să fie trimisă în Parlament la finalul săptămânii viitoare, după noi negocieri în coaliția de guvernare.
Potrivit documentului analizat, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale rămâne instituția cu cea mai mare alocare bugetară, aproximativ 57,7 miliarde de lei, urmat de Ministerul Educației, cu circa 57,3 miliarde de lei. Pe următoarele poziții se află Ministerul Apărării, cu aproximativ 44 de miliarde de lei, și Ministerul Transporturilor, cu circa 37,4 miliarde de lei. În același timp, cheltuielile pentru pensii ar urma să ajungă la aproximativ 158 de miliarde de lei, reprezentând una dintre cele mai mari presiuni asupra bugetului public.
Profesorul de economie Cristian Păun consideră că actuala construcție bugetară pornește de la estimări mai prudente decât cele din ultimii ani.
„În primul și în primul rând, trebuie spus că, per total, bugetul pleacă de la niște premise mult mai realiste decât ce s-a făcut în trecut, în ultimii doi-trei ani. Atât pe partea de creștere economică, cât și pe partea de încasări la bugetul statului”, a declarat Cristian Păun pentru Digi24.ro.
Educația pierde bani, Apărarea câștigă
Draftul analizat indică schimbări importante în alocările pentru unele ministere. În cazul Ministerului Educației, bugetul ar urma să scadă față de anul trecut, în principal din cauza reducerii cheltuielilor de personal.
„Faptul că la Educație se pun bani mai puțini vine pe fondul acceptării reducerii cu 10% a cheltuielilor, în special prin renunțarea la sporul de doctorat în universități. De aici a venit această reducere și cu siguranță a fost luată în considerare în construcția bugetului”, spune economistul.
În schimb, Ministerul Apărării ar urma să primească mai mulți bani, cel mai probabil pentru proiecte militare și programe europene.
„Eu sper că această creștere vine în special pentru că este nevoie de cofinanțare a unor proiecte care urmează să înceapă pe programe europene de creștere a capacităților de apărare și de investiții în industria de apărare”, a declarat Păun.
Cum sunt împărțiți banii între ministere
Documentul consultat de STIRIPESURSE.RO arată următoarele alocări bugetare:
Ministerul Muncii – 57,7 miliarde lei (față de 60,6 miliarde în 2025)
Ministerul Educației – 57,3 miliarde lei (față de 60,2 miliarde în 2025)
Ministerul Apărării – 44 miliarde lei (față de 36,8 miliarde în 2025)
Ministerul Transporturilor – 37,4 miliarde lei (față de 43,2 miliarde în 2025)
Ministerul Afacerilor Interne – 34,7 miliarde lei (față de 33 miliarde în 2025)
Ministerul Agriculturii – 25,9 miliarde lei
Ministerul Sănătății – 22 miliarde lei (față de 23,6 miliarde în 2025)
Ministerul Dezvoltării – aproximativ 19 miliarde lei (față de 21,2 miliarde în 2025)
Ministerul Fondurilor Europene – 11,9 miliarde lei
Ministerul Mediului – 5,7 miliarde lei
Ministerul Energiei – 5,6 miliarde lei
Serviciul Român de Informații – 5,1 miliarde lei
Ministerul Justiției – 4,1 miliarde lei
Ministerul Economiei – 3,3 miliarde lei
Ministerul Afacerilor Externe – 1,6 miliarde lei
Serviciul de Telecomunicații Speciale – 1,4 miliarde lei
Serviciul de Informații Externe – 802 milioane lei
Serviciul de Pază și Protecție – 406 milioane lei
Surse politice au declarat pentru STIRIPESURSE.RO că liderii coaliției au analizat documentul prezentat de ministrul Finanțelor, însă acesta nu includea încă estimările de venituri și cheltuieli, elemente esențiale pentru construcția finală a bugetului.
Nazare: „Este un buget de responsabilitate și echilibru”
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a prezentat draftul bugetului în coaliția de guvernare și susține că documentul urmărește stabilitate fiscală și investiții.
„Este un buget de responsabilitate și echilibru, dar construit pe un nou nivel record al investițiilor şi al fondurilor europene atrase în România, care vor susține relansarea.
Ne propunem reducerea deficitului spre 6% din PIB, într-un context în care presiunile rămân ridicate. Deşi, pe fondul împrumuturilor acumulate anii anteriori, dobânzile cresc cu aproximativ 0,5% din PIB, investițiile se ridică peste nivelul anului 2025 - cu precădere cele din fonduri europene, care cresc de la 78 de miliarde de lei la peste 100 de miliarde de lei.
Trebuie să avem un buget realist. Nu ne permitem derapaje, cheltuieli fără sursă sau măsuri fără acoperire, care oferă doar speranțe false populației vulnerabile. Obiectivul este să reducem nevoia de împrumut a statului, să consolidăm încrederea, să creăm condiții pentru finanțare mai avantajoasă - toate acestea, pentru un trai cu adevărat mai bun pentru români.
Bugetul pe 2026 nu este despre promisiuni, ci despre stabilitate, investiții și disciplină. Modul în care construim acest buget transmite semnale despre credibilitatea şi seriozitatea României. Este un buget care susține creșterea economică sănătoasă, pe termen lung.
Aşa cum am mai subliniat, marcăm astfel trecerea de la un model bazat pe consum și cheltuieli curente la un model bazat pe investiții, fonduri europene și disciplină fiscală.
Este un buget realist si onest, construit fără artificii și fără presiune fiscală suplimentară în 2026, după ce măsurile de corecție adoptate anterior (inclusiv eliminarea IMCA și ajustările în regimul microîntreprinderilor) au stabilizat baza de venituri și au permis o planificare bugetară credibilă, orientată spre investiții.
Este un buget al moderației și responsabilității administrative, în care reforma aparatului public și reducerea sporurilor (condiții vătămătoare, fonduri europene, doctorat) conduc la diminuarea ponderii cheltuielilor curente în PIB și creează spațiu fiscal real pentru dezvoltare.
Este un buget de dezvoltare accelerată, care ridică ponderea investițiilor peste nivelul record de 7,2% din PIB de anul trecut și majorează cu aproximativ 30% bugetul finanțat din fonduri europene, integrând PNRR, politica de coeziune și componenta SAFE.
Este un buget dedicat comunităților și autorităților publice locale, cu un nivel istoric al resurselor – de 84 de miliarde de lei față de 76 de miliarde de lei în 2025 – și cu aproximativ 70% din fondurile europene direcționate către proiecte locale și regionale, asigurând astfel cofinanțările necesare și continuitatea investițiilor în teritoriu.
Este un buget orientat către mediul de afaceri și relansare economică - atât prin sumele din investiții care ajung în economie, cât şi prin stimularea investițiilor productive, deductibilități pentru profitul reinvestit și scheme moderne de ajutor de stat și credite fiscale dedicate industriei, exploatării resurselor, inovării și reîntoarcerii capitalului uman din afara țării în România.
Știu că nevoile sunt mari în toate domeniile, însă tocmai de aceea este esențial să rămânem ancorați în realism și responsabilitate. Sunt convins că, prin dialog, transparență și cooperare, vom adopta în curând un buget solid, care să ofere României stabilitate, credibilitate și direcție clară de dezvoltare”, a spus Nazare.
Comentează