Costurile de împrumut ale guvernului britanic au crescut puternic, randamentul obligaţiunilor pe 10 ani depăşind pragul de 5% pentru prima dată din criza financiară din 2008, pe fondul temerilor legate de inflaţie şi al anticipării unor majorări de dobândă, informează news.ro.
Randamentele titlurilor de stat britanice, cunoscute sub numele de ”gilts”, au crescut rapid, pe fondul escaladării conflictului dintre Statele Unite şi Iran. În cele 15 zile de tranzacţionare de la începutul conflictului, randamentul obligaţiunilor pe 10 ani a urcat cu aproximativ 68 de puncte de bază, iar cel al obligaţiunilor pe 2 ani a crescut cu circa 97 de puncte de bază.
Vineri, randamentul titlurilor pe 10 ani a urcat cu aproximativ 15 puncte de bază, până la 5,00%, cel mai ridicat nivel din 2008. În acelaşi timp, randamentul obligaţiunilor pe 2 ani a crescut cu 19 puncte de bază, până la aproximativ 4,60%, maximul ultimului an.
Creşterea randamentelor reflectă ajustarea rapidă a pieţelor, în condiţiile în care preţurile obligaţiunilor scad atunci când randamentele cresc.
Impactul șocului energetic și al tensiunilor geopolitice
Piaţa britanică este deosebit de sensibilă la riscurile inflaţioniste, în contextul dependenţei de importurile de energie. Războiul şi blocarea Strâmtorii Ormuz au dus la creşteri semnificative ale preţurilor la petrol şi gaze, amplificând presiunile asupra inflaţiei.
Chiar înainte de izbucnirea conflictului, Marea Britanie avea cele mai ridicate costuri de împrumut din rândul statelor G7, cu randamentele obligaţiunilor pe termen lung de 20 şi 30 de ani peste pragul de 5%. Vineri, acestea au continuat să crească, cu aproximativ 9 şi, respectiv, 7 puncte de bază.
Potrivit analiştilor, pieţele renunţă rapid la aşteptările privind reducerea dobânzilor de către Banca Angliei. Comitetul de politică monetară al băncii centrale a decis în unanimitate să menţină dobânda de referinţă, avertizând că inflaţia va creşte pe termen scurt din cauza noului şoc economic.
Înainte de conflict, investitorii anticipau scăderi ale dobânzilor în acest an. În prezent, pieţele indică o probabilitate aproape nulă pentru astfel de reduceri şi anticipează, în schimb, majorări de dobândă, inclusiv o posibilă creştere chiar luna viitoare. Estimările indică o dobândă de referinţă de cel puţin 4,25% până la finalul anului, ceea ce ar implica minimum două majorări.
Consecințe politice și presiuni asupra bugetului public
Analiştii consideră că şocul energetic este principalul factor care alimentează inflaţia şi determină reacţia pieţelor obligaţiunilor. Totodată, există şi un factor politic: creşterea randamentelor duce direct la majorarea costurilor de finanţare ale guvernului, limitând spaţiul de manevră al ministrului de finanţe Rachel Reeves întrun moment în care presiunile pentru sprijinirea populaţiei şi a sectorului energetic sunt în creştere.
Datele oficiale publicate vineri au arătat că guvernul britanic a împrumutat 14,3 miliarde de lire sterline în februarie, peste aşteptări, ceea ce a amplificat presiunea asupra pieţelor.
Guvernul şi-a asumat reducerea dependenţei de împrumuturi pentru finanţarea cheltuielilor curente şi scăderea datoriei publice ca pondere în economie până în perioada 2029–2030.
În pofida volatilităţii ridicate, analiştii consideră că randamentele mai mari încep să creeze oportunităţi pentru investitori pe anumite segmente ale pieţei, însă evoluţiile vor rămâne puternic influenţate de dinamica pieţelor energetice şi de perspectiva inflaţiei.
Comentează