Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Adrian Agachi, a reacționat public la o postare a fostului purtător de cuvânt, Vasile Bănescu, respingând criticile privind „muțenia publică” a Bisericii și reafirmând principiul neutralității instituției în raport cu scena politică.
Într-o postare pe Facebook, Agachi afirmă că Patriarhia este „somată public de fostul ei purtător de cuvânt să se lepede de «muțenia publică» și să se ralieze opiniilor formulate de acesta”, subliniind că „rămâne valabilă acea formulare foarte clară emisă chiar printr-o poziționare publică a Patriarhiei Române că «opiniile personale ale domnului Vasile Bănescu nu sunt echivalentul unui comunicat de presă oficial al Patriarhiei Române»”.
Patriarhia invocă neutralitatea și respinge implicarea ideologică
Reprezentantul Patriarhiei avertizează că implicarea Bisericii în dispute ideologice ar deturna misiunea sa fundamentală. „A transforma Biserica într-un actor al unei lupte ideologice înseamnă, în cele din urmă, a o reduce de la a fi «trupul lui Hristos» la o simplă componentă politică a lumii trecătoare în care ne aflăm”, afirmă Agachi, adăugând că fidelitatea acesteia „nu este față de un curent politic sau altul, ci față de Hristos”.
Acesta invocă și hotărârile sinodale privind neutralitatea în timpul alegerilor, susținând că fostul purtător de cuvânt „îndeamnă constant la încălcarea acestora și situează în continuare Biserica Ortodoxă Română, fără argumente valide, de partea unor baricade politice”.
Totodată, Agachi susține că presiunile publice pentru poziționări politice sunt nejustificate, arătând că „în loc să cerem Bisericii să vorbească mai mult în termenii lumii, poate ar fi mai onest să ne întrebăm în ce măsură suntem dispuși să ascultăm atunci când ea vorbește despre misiunea ei reală”, referindu-se la „marile teme ale pocăinței, discernământului, smereniei și iubirii de aproapele”.
Acuzații de „muțenie complice” și avertismente privind extremismul
Replica lui Agachi vine după o postare critică a lui Vasile Bănescu, care acuză „muțenia publică a celor responsabilizați în interiorul Bisericii” și susține că aceasta ar contribui la „grava, deja avansata decredibilizare a Bisericii”.
Bănescu face referire la ceea ce numește un „perfid «conservatorism creștin» - politic, rusofil, latent totalitar, prolegionar, antieuropean și, deci, antinațional”, afirmând că acesta „vampirizează nerușinat imaginea Bisericii” și că lipsa unei reacții ferme echivalează cu o „muțenie complice”.
El susține că este necesară „definirea limpede a poziției veritabil creștine și ortodoxe a Bisericii față de orice entitate publică sau politică ce falsifică creștinismul și Ortodoxia”, pe care o consideră „o urgență profund sanificatoare pentru întreaga societate”.
În același context, fostul purtător de cuvânt avertizează asupra unor fenomene pe care le descrie drept „«suveranizarea», «calistratizarea», «georgescizarea» și filetizarea Bisericii”, pe care le consideră efecte ale „tăcerii complice” și care ar conduce la „dizolvarea mesajului creștin universal în naționalism tribal”.
Schimb de poziții pe rolul public al Bisericii
În finalul postării sale, Agachi respinge ideea unei complicități a Bisericii cu anumite curente politice, calificând-o drept „o mistificare a realității”. El admite că „există situații în care delimitarea explicită este necesară”, dar subliniază că aceasta trebuie să vină „din interiorul unei experiențe spirituale și ca rezultat al unei gândiri duhovnicești, nu ca reacție la presiuni mediatice sau la agende politice”.
„Biserica rămâne spațiul teologiei, nu al ideologiei”, conchide purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, într-un mesaj care marchează o delimitare clară față de apelurile fostului oficial privind implicarea mai activă în dezbaterile publice și politice.
Comentează