Creierul nu uită. Își 'notează', discret, fiecare rutină, iar când în ecuație intră consumul de canabis, tutun sau combinația dintre ele, aceste amprente memorate pot însemna pierderi reale de țesut cerebral.
O analiză de amploare, construită pe peste 103 studii și date culese de la mai mult de 72.000 de persoane, indică o legătură consistentă între aceste substanțe și reducerea volumului în regiuni esențiale ale creierului, notează New York Post.
Unde lovește consumul: emoțiile, motivația și reacțiile de bază
Primul semnal apare la nivelul amigdalei, zona profundă care reglează emoțiile și reacțiile de tip „luptă sau fugi”. La consumatorii frecvenți de canabis, această structură tinde să fie mai mică.
În cazul tutunului, tabloul e mai larg și, într-un fel, mai apăsător. Pe lângă amigdală, scăderi de volum apar în cortexul insular, responsabil de conștientizarea de sine și procesarea emoțiilor, dar și în pallidum, implicat în motivație și controlul mișcării.
Nu e vorba doar despre o fotografie de moment. Datele arată o tendință clară în timp: fumătorii pierd mai rapid materie cenușie comparativ cu nefumătorii. Aceasta este esențială pentru procesarea informațiilor, memoria de lucru și echilibrul psihic. Când se subțiază, efectele pot apărea în felul în care gândim, simțim și reacționăm.
Dimensiunea fenomenului ridică miza. La nivel global, aproximativ 228 de milioane de oameni consumă canabis, iar trendul e în creștere. Tutunul rămâne și el omniprezent, cu circa 1,8 miliarde de utilizatori și peste 8 milioane de decese anual.
Efectul în timp: materia cenușie se subțiază, iar riscurile cresc
La nivel biologic, explicația începe în detaliu. THC, principalul compus activ din canabis, se leagă de receptorii CB1, implicați în reglarea durerii, anxietății și apetitului. Nicotina, la rândul ei, acționează asupra receptorilor nicotinici ai acetilcolinei, esențiali pentru comunicarea dintre neuroni și procesele de învățare. Stimularea repetată a acestor mecanisme poate remodela, în timp, arhitectura creierului.
Pentru a clarifica imaginea, cercetătorii au combinat comparații între consumatori și neconsumatori, studii pe termen lung și analize genetice. Rezultatul e coerent: ambele substanțe sunt asociate cu scăderi de volum în amigdală, cortexul insular, pallidum și în materia cenușie, la nivel global.
Un detaliu suplimentar vine din zona genetică: consumul ridicat de tutun pare legat și de un hipocamp mai mic, regiunea-cheie pentru memorie și învățare.
În spatele acestor concluzii stă o miză practică. Medicii pot trece de la avertismente generale la explicații concrete, mai ales pentru tineri. Nu doar „nu e bine”, ci ce se schimbă, unde și de ce contează pe termen lung pentru sănătatea mintală și capacitatea de a funcționa zi de zi.
Comentează