Probleme pentru marele proiect al lui Erdogan - Băncile turceşti evită proiectul Kanal Istanbul

Unele dintre cele mai mari bănci din Turcia sunt reticente la ideea de a finanţa construcţia unui canal între Marea Neagră şi Marea Marmara, cel mai nou proiect al preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, din cauza îngrijorărilor cu privire la efectele asupra mediului dar şi a riscurilor asociate cu acest uriaş proiect de construcţii, au declarat mai mulţi bancheri pentru Reuters, notează Agerpres.

Guvernul de la Ankara se aşteaptă să înceapă în luna iunie lucrările la un canal navigabil cu o lungime de 45 de kilometri care va reduce presiunile asupra Strâmtorii Bosfor, care împarte în două Istanbulul şi este una dintre cele mai aglomerate linii de navigaţie din lume. În replică, primarul din Istanbul, activiştii de mediu, inginerii şi, potrivit unui sondaj, majoritatea cetăţenilor, susţin că acest canal la marginea Istanbulului, o metropolă cu 15 milioane de locuitori şi spaţii verzi limitate, va distruge unele ecosisteme vitale pentru animalele marine şi păsările migratorii.

Două dintre sursele din mediul bancar citate de Reuters susţin că un pact de sustenabilitate semnat de şase dintre cele mai mari bănci din Turcia le împiedică să finanţeze canalul Istanbul, pe care chiar Erdogan l-a catalogat drept un "proiect nebunesc, în urmă cu un deceniu când a lansat această idee.

"Nu cred că vom lua parte la finanţarea Kanal Istanbul. Ar putea declanşa unele probleme de mediu", a declarat un bancher care a dorit să îşi păstreze anonimatul.

"Cu siguranţă nu vom acorda un împrumut pentru acest gen de proiect din cauza aspectelor ce ţin de mediul înconjurător", a declarat un al doilea bancher, adăugând că băncile semnatare trebuie să respecte pactul de sustenabilitate sprijinit de ONU.

Şase bănci turceşti, inclusiv Garanti Bank, IsBank şi Yapi Kredi, au semnat un set de principii denumit Principii pentru Banking Responsabil, care cere semnatarilor să evite prejudicierea oamenilor şi planetei.

Într-un raport guvernamental publicat în 2019, preţul estimativ al canalului era de 75 miliarde de lire (13 miliarde de dolari la acea dată).

Ezitarea unor bănci turceşti în a finanţa proiectul face şi mai probabilă varianta în care statul şi finanţarea din străinătate vor juca un rol mai important în punerea în practică a visului preşedintelui Erdogan.

Costul canalului ar depăşi cu mult alte mega-proiecte, precum noul aeroport internaţional din Istanbul, care au devenit definitorii pentru creşterea pe bază de credit din perioada Erdogan.

Într-un interviu pentru Reuters, consilierul lui Erdogan, Ibrahim Kalin, a spus că există deja interes în procedura de licitaţie, care va fi deschisă pentru toţi, din partea unor firme din Turcia, Europa, SUA şi China. "Este un proiect profitabil şi suntem încrezători că va avansa", a spus Kalin.

Cu toate acestea, majoritatea băncilor turceşti, în special instituţiile financiare care au acţionari europeni şi cele implicate în împrumuturi sindicalizate, sunt de părere că riscurile sunt mult prea mari, susţin sursele. Potrivit acestora, implicarea într-un proiect de asemenea magnitudine le va limita capacitatea de a derula alte împrumuturi sindicalizate şi, în plus, există şi riscul ca proiectul să fie sabotat ulterior.

"Nicio bancă turcească, fie ea de stat sau privată, nu ar putea să îşi asume acest risc", a declarat un fost bancher. Ministerul Mediului din Turcia a derulat studiile de impact şi a permis derularea proiectului. Cu toate acestea susţinătorii europeni ai băncilor turceşti nu cred că aprobarea venită de la Ministerul Mediului din Turcia este una credibilă, a adăugat fostul bancher. "Este vorba de unul din acele proiect de tip elefant alb (-ceva care pare sa aibă valoare ridicată, dar al cărui cost depăşeşte beneficiul- n.r.). Exceptând speculaţiile cu privire la preţul terenurilor, este greu să găseşti orice valoare în acest proiect", spune bancherul.

De asemenea, autorităţile de la Moscova sunt îngrijorate că acest canal ar putea să nu fie acoperit de Convenţia de la Montreux, care restricţionează accesul navelor de război în Marea Neagră prin Strâmtoarea Bosfor.

Canalul Istanbul ar urma să înceapă în districtul Kucukcekmece de lângă Marea Marmara, unde există deja un lac interior, se va îndrepta spre rezervorul Sazlidere, după care se va termina la Marea Neagră, la nord de localitatea Durusu. Cu o adâncime de 25 de metri şi o lăţime de 400 de metri, noul canal ar urma să fie integrat cu noi porturi şi centre logistice, urmând a include şi trei tuneluri subterane pentru autovehicule.

Acest mega-proiect face parte din planurile preşedintelui Erdogan de a construi o "Nouă Turcie", cu infrastructură modernă, până în anul 2023, când se aniversează 100 de ani de la fondarea statului modern turc de către Mustafa Kemal Ataturk.