Principele Radu al României a făcut un apel la unirea eforturilor întregii societăţi pentru protejarea patrimoniului Domeniului Regal Peleş, simbol al identităţii culturale şi istorice româneşti, subliniind că sănătatea acestor clădiri este o răspundere a noastră, a celor de la Bruxelles şi a celor de la Bucureşti.
Alteţa Sa Regală a participat, marţi, la deschiderea celei de-a treia ediţii a conferinţei "Protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului Domeniului Regal Peleş - interes naţional şi european", organizată de Asociaţia pentru Patrimoniul Regal Peleş, sub auspiciile Familie Regale a României, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare "Carol I" din Bucureşti, conform Agerpres.
"Rostul acestor întâlniri este de a spune atât mediului privat, acelei părţi din societatea românească care produce prosperitate şi organismelor europene, cele care, prin statutul lor, au luat (...) în responsabilitate păstrarea patrimoniului continental, să-şi aducă aminte în fiecare an, iar dacă se poate în fiecare zi, de aceste două mari părţi din societatea românească. (...) Sănătatea acestor clădiri în fiecare generaţie este o răspundere a noastră, a celor de la Bruxelles, a celor de la Bucureşti, a celor care produc României prosperitate şi care, dintre ei, sunt mulţi care înţeleg foarte bine răspunderea despre care vă vorbesc", a subliniat principele.
Restaurarea Domeniului Regal Peleș, între pesimism și optimism
Principele Radu consideră că "nu trebuie să fim nici excesiv de pesimişti cu privire la mersul punerii la loc a celor două clădiri în condiţii de restaurare perfectă a patrimoniului construit şi a celui natural, dar nu trebuie să fim nici excesivi de mulţumiţi de felul în care lucrurile avansează".
"Dacă vă uitaţi la ţări cu o tradiţie a Coroanei mult mai consolidată decât a noastră - Coroana noastră Regală are 160 de ani, iar în ţări precum Danemarca, Rusia, Marea Britanie sau Franţa, vorbim de un mileniu -, toate aceste ţări au dificultăţi foarte mari pentru a păstra, în continuare, la un nivel acceptabil, funcţionarea marilor lor palate regale. În Marea Britanie, guvernul suportă cheltuielile de renovare ale Palatului Buckingham, dar nu poate face acelaşi lucru cu Castelul Windsor. Guvernarea conservatoare a lui John Major n-a reuşit să găsească fonduri necesare pentru renovarea Castelului Windsor, după ce a fost incendiat în 1990", a spus ASR Radu.
El a arătat că nu trebuie să aşteptăm de la guvernele României să găsească fondurile necesare pentru restaurarea celor două castele de la Sinaia.
"Este lesne de înţeles că nu avem timp să aşteptăm ca guvernele României, oricare ar fi ele - şi Majestatea Sa şi cu mine, în cei 35 de ani în ţară, am lucrat cu 17 dintre aceste guvernări -, niciuna dintre ele n-o să găsească fondurile necesare complete pentru Peleş, oricât de mult ar vrea. Nu au reuşit guvernele britanice, nu au să reuşească guvernele României. Iar o familie de oameni, în înţelesul propriu al cuvântului, nu va avea niciodată fondurile necesare pentru a menţine zi de zi ceva de la o atât de mare proporţie. De altfel, în cazul României, cele două clădiri sunt în administrarea statului român. Deci, în afară de chiria lor, nu produc familiei niciun fel de venit", a susţinut principele Radu.
Principele a accentuat că răspunderea pentru prezervarea patrimoniului românesc, a identităţii statale a României revine întregii societăţi.
"Fiindcă nu e doar o răspundere civică, nu e doar o răspundere istorică, nu e doar o răspundere politică. E o răspundere, la fel de mare şi de inexplicabilă, de greu de definit, precum e răspunderea de a avea grijă de părinţii tăi, sau de copiii tăi, sau de cineva de-al tău care are nevoie de ajutor. (...) Întâlnirea noastră e un strigăt pentru societate. Deci, cel mai bine ar fi să le spunem celor din afara Bibliotecii 'Regele Carol I', celor care sunt dincolo de zidurile ei, pe stradă, despre ce credem noi că ar trebui să se facă pentru a proteja identitatea statală a României, de care e mare nevoie astăzi. Ultimii ani au dovedit-o din plin. E mare nevoie ca identitatea statală a României să rămână neştirbită", a mai spus ASR Principele Radu.
Reper al identității noastre culturale și istorice
Evidenţiind faptul că Domeniul Regal de la Sinaia este "unul dintre reperele fundamentale ale identităţii noastre culturale şi istorice", Peleşul şi ansamblul său devenind "un simbol al modernităţii româneşti şi un reper al Regalităţii, "dincolo de valoarea arhitecturală şi artistică excepţională", ministrul Culturii, Andras Demeter, a chemat la "depăşirea dialogului apăsat despre obligaţii şi drepturi împărţite între stat şi proprietar" şi la "construirea împreună a unor soluţii care să asigure continuitatea şi stabilitatea".
"Responsabilitatea înseamnă, de asemenea, a privi Domeniul Regal nu ca pe un obiect de muzeu, ci ca pe un reper viu care se întoarce zilnic către comunitate şi către ţară. Turiştii care îi trec pragul, localnicii, care se identifică cu el, personalităţile care revin aici confirmă faptul că Peleşul este o resursă de identitate şi de imagine pentru România. (...) Cred cu tărie că responsabilitatea noastră este să construim nu doar proiecte punctuale, ci o strategie durabilă în care statul, Casa Regală şi comunitatea locală şi cea extinsă, cea naţională, să fie parteneri adevăraţi. Numai astfel putem asigura conservarea, restaurarea şi valorificarea acestui patrimoniu de rang european", a punctat ministrul.
Temele conferinţei, deschisă de preşedintele Asociaţiei pentru Patrimonul Regal Peleş, prof. univ. dr. arhitect Augustin Ioan, au inclus aspecte legate de protejarea şi valorificarea patrimoniului natural, construit şi cultural al Domeniului Regal Peleş; prezentarea unor proiecte de restaurare şi refuncţionalizare a monumentelor istorice; evidenţierea colaborării dintre mediul universitar şi instituţiile de patrimoniu şi a rolului educaţiei şi al cercetării interdisciplinare în conservarea patrimoniului.
Conferinţa a reunit specialişti de marcă, membri ai Academiei Române, reprezentanţi ai Bisericii Ortodoxe Române şi invitaţi din străinătate, alături de care au luat parte studenţi şi profesori de la universităţi de prestigiu, precum Universitatea de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu", Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară, Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti şi Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică.
Au fost prezenţi reprezentanţi ai Muzeului Naţional Peleş, Muzeului Naţional de Artă, Institutului Naţional al Patrimoniului şi ai altor domenii sociale, economice şi culturale din România şi Republica Moldova.
Domeniul Regal Peleş, un simbol al identităţii culturale şi istorice româneşti, reprezintă un ansamblu unic de patrimoniu natural, construit şi cultural, a cărui conservare şi valorificare sunt esenţiale pentru promovarea valorilor naţionale şi integrarea acestora în circuitul cultural european. Construit la iniţiativa Regelui Carol I între 1873 şi 1914, Castelul Peleş este nu doar o capodoperă arhitecturală, ci şi un martor al istoriei moderne a României, reflectând viziunea regală asupra modernizării şi progresului.
Comentează