Preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, a afirmat, miercuri, la lansarea lucrării "Palatul de Justiţie şi sediile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - 130 de ani", elaborată de prof. ing. Nicolae Noica, că evenimentul găzduit de Aula acestui for reprezintă o sărbătoare a spiritului, relatează Agerpres.
"O lucrare despre Palatul de Justiţie şi sediile Înaltei Curţi de Casaţie trebuie să devină o sărbătoare a spiritului. În general, trecem pe lângă clădiri, uneori în fiecare zi, şi uităm să le privim. Când ne ducem în străinătate cu scopuri turistice, ne uităm la clădiri, mai nou le fotografiem, dar valorile astea pe care le avem... Şi trebuie să vă spun că am rămas impresionat să văd fotografia cu Palatul de Justiţie, pe care îl ştiu în Bucureşti, în faţă cu apele Dâmboviţei, dar nu se vedea că e Dâmboviţa. Aveai impresia că e o apă imensă, poate chiar pe malul unei mări e situată această clădire frumoasă, care ar putea fi aşezată în oricare capitală a Europei. Domnul profesor şi inginer Nicolae Noica celebrează de data asta Palatul de Justiţie şi coboară cu amintirile domniei sale şi cu originea clădirii, natural, la Alexandru Ioan Cuza", a spus Pop, la lansarea volumului.
El a pledat pentru preţuirea valorilor româneşti, "mai ales în aceste timpuri".
"Volumul merită o atenţie specială. Merită să ne preţuim valorile, mai ales în aceste timpuri. Fiind vorba de Justiţie, ne gândim la puterea judecătorească, ne gândim la principiul separaţiei puterilor în stat pe care Cuza l-a dorit. Nu l-a putut aplica în toată domnia lui. L-a aplicat Carol Întâiul, care, în 48 de ani de domnie, a ştiut să construiască România modernă. Toate se înlănţuie şi creează imaginea întregului. Aşa că, între cele circa 30 de cărţi pe care le-a scris domnul Noica despre clădirile faimoase ale ţării, se scrie încă una, de bun augur, care face onoare şi cinste acestui popor. Dincolo de faptul că arhitecţii, pe vremea aceea, veneau din alte părţi în general şi ne ofereau modelele lor - uitaţi-vă la Ateneu - clădirile rămân în locurile care au fost construite. Şi locurile acestea încă se numesc România", a adăugat Ioan-Aurel Pop.
Desfăşurat în Aula Academiei Române, evenimentul a fost organizat în parteneriat cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Volumul, care dezvăluie istoria Palatului de Justiţie din Bucureşti - edificiu reprezentativ al Capitalei, în care, pentru o vreme, şi-a avut sediul Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - a fost prezentat de Corina-Alina Corbu, fostul preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de Silvia Colfescu, director editorial al Editurii Vremea, şi de autor.
Corina-Alina Corbu: „La peste 33 de ani de la înfiinţare, Înalta Curte şi-a găsit, în sfârşit, locul într-un sediu grandios”
În cuvântul său, Corina-Alina Corbu a pledat pentru revenirea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în Palatul de Justiţie, afirmaţie susţinută şi de Nicolae Noica.
"La peste 33 de ani de la înfiinţare, Înalta Curte şi-a găsit, în sfârşit, locul într-un sediu grandios - Palatul de Justiţie, în 1895, unde, în opinia mea, ar trebui să se regăsească şi astăzi. (...) Înalta Curte a fost nevoită să părăsească Palatul de Justiţie şi să se mute într-un palat din Strada Batiştei 25, atribuit Înaltei Curţi graţie eforturilor domnului preşedinte Moisescu (Sorin Moisescu, preşedintele ICCJ). Acest palat a fost părăsit de Înalta Curte în 2023, pentru că devenise, după 23 de ani, neîncăpător, inadecvat, nepotrivit şi intrase deja într-o stare de degradare. Ocazie cu care se află azi în proces de extindere, de modernizare, de renovare. Această clădire însă a fost construită pentru o bancă. Evident că au avut loc tot felul de lucrări, însă asta nu înseamnă că va reuşi, oricât de elegantă şi de frumoasă ar fi, să înlocuiască legătura Înaltei Curţi cu Palatul de Justiţie şi să ne oprească pe noi în a dori şi a gândi mutarea acesteia în Palatul de Justiţie", a susţinut Corbu.
Construcţie monumentală, situată în proximitatea Curţii Domneşti, Palatul de Justiţie a primit încă de la început o funcţie simbolică, piatra de temelie fiind pusă de însuşi Regele Carol I - gest menit să afirme unirea definitivă a fostelor Principate şi consolidarea Justiţiei unice din România.
Volumul "Palatul de Justiţie şi sediile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - 130 de ani" se înscrie într-un lung şir de lucrări semnate de fostul ministru al Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului (MLPAT) Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei Române şi director general al Bibliotecii Academiei, precum: "Ateneul Român şi constructorii săi" (2016), "Palatul Universităţii din Bucureşti şi personalităţi din lumea constructorilor" (2015), "Palatul Patriarhiei", "Istoria clădirii Academiei Române la 120 de ani".
Comentează