Expunerea pe termen lung la poluanți atmosferici comuni este asociată cu forme mai avansate de boală coronariană - cu diferențe notabile între femei și bărbați - potrivit unui studiu de mare amploare realizat pe mai mult de 11.000 de adulți, prezentat astăzi la reuniunea anuală a Radiological Society of North America (RSNA).
Rezultatele arată că chiar și nivelurile de poluare aflate sub sau aproape de standardele de reglementare - tipice zonelor urbane - sunt asociate cu semne timpurii ale bolii cardiace, adesea înainte de apariția simptomelor. Studiul subliniază importanța îmbunătățirii calității aerului pentru reducerea riscului cardiovascular, conform news-medical.
Poluarea aerului reprezintă o problemă majoră de sănătate la nivel global, contribuind la aproximativ 2,46 milioane de decese cardiovasculare în anul 2021, conform unui studiu bazat pe datele Global Burden of Disease. Este unul dintre cei mai mari factori de risc de mediu pentru sănătate și joacă un rol esențial în apariția infarctului și accidentului vascular cerebral, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății.
În acest studiu retrospectiv, cercetătorii au folosit CT cardiac pentru a evalua relația dintre expunerea pe termen lung la doi poluanți atmosferici urbani: particulele fine (PM2.5) și dioxidul de azot (NO2). Sursele de PM2.5 includ emisiile vehiculelor, procese industriale și fumul de incendii forestiere, iar dimensiunea lor extrem de mică - de aproximativ 30 de ori mai mică decât un fir de păr - le permite să pătrundă adânc în plămâni și în sânge. NO2 este un gaz nociv produs în principal prin arderea combustibililor fosili în trafic, centrale electrice și procese industriale. Expunerea la dioxid de azot a fost asociată cu boala coronariană atât la femei, cât și la bărbați.
Cercetătorii au analizat date de la adulți care au efectuat CT cardiac între 2012 și 2023 în trei spitale majore din Toronto. Codurile poștale au fost corelate cu date despre calitatea aerului pentru a estima expunerea medie la poluare pe o perioadă de 10 ani înainte de examinare. Au fost evaluate trei markere ale bolii coronariene: scorul de calciu, încărcătura totală de placă și stenoza obstructivă (îngustarea arterelor).
Pentru fiecare creștere de 1 microgram pe metru cub de PM2.5 pe termen lung, s-a observat o creștere de 11% a acumulării de calciu în arterele coronare, șanse cu 13% mai mari de a dezvolta mai multă placă și șanse cu 23% mai mari de boală obstructivă. Expunerea la dioxid de azot a prezentat tendințe similare, dar cu efecte mai mici pentru fiecare creștere de 1 parte per miliard.
Sunt necesare studii suplimentare pentru a înțelege mecanismele exacte și pentru a stabili cauzalitatea, însă diferențele biologice, sociale și comportamentale, precum și caracteristicile plăcilor, ar putea contribui la diferențele observate între femei și bărbați, a declarat dr. Castillo.
„Acesta este unul dintre cele mai mari studii care corelează expunerea pe termen lung la poluarea gazoasă și particulată, la niveluri actuale, cu multiple markere ale bolii coronariene evaluată prin CT cardiac”, a declarat autoarea principală, dr. Kate Hanneman, radiolog cardiac, profesor asociat și vicepreședinte pentru cercetare la University of Toronto și UHN. „Boala cardiacă este principala cauză de deces la nivel global. Rezultatele acestui studiu se adaugă dovezilor tot mai numeroase că poluarea aerului este un factor de risc cardiovascular modificabil și subliniază necesitatea unor studii suplimentare pentru a înțelege de ce aceste asocieri diferă între femei și bărbați.”
Comentează