Serviciul de informaţii al armatei ruse GRU a fost responsabil pentru o tentativă de incendiu, în 2024, asupra unei fabrici din Lituania care furnizează scanere de unde radio armatei ucrainene, au declarat vineri oficialii lituanieni. Şase cetăţeni din Spania, Columbia, Cuba, Rusia şi Belarus au fost acuzaţi în legătură cu incidentul, iar grupul a încercat să comită atacuri similare şi în Polonia, România şi Republica Cehă, au declarat poliţia şi procurorii de la Vilnius, informează news.ro
„Infracţiunile au fost coordonate, iar ordinele au fost date executorilor de un grup de persoane care se află în Rusia şi care au legături cu GRU din Rusia”, a declarat reporterilor adjunctul şefului poliţiei criminale din Lituania, Saulius Briginas.
'Agenţi de unică folosinţă'
Un raport al think tank-ului Royal United Services Institute (RUSI) arată cum ofiţeri de informaţii apropiaţi Kremlinului atrag online persoane neavizate – inclusiv ucraineni – pentru a destabiliza statele occidentale, potrivit news.sky.com.
Potrivit unei noi cercetări, spionii ruşi recrutează tot mai des ucraineni pentru a comite acte de sabotaj în Europa, cu scopul de a submina NATO şi de a întoarce opinia publică împotriva Ucrainei.
Ofiţerii de informaţii legaţi de Kremlin sunt acuzaţi că încearcă să racoleze persoane, adesea fără ca acestea să înţeleagă pe deplin în ce se implică, prin aplicaţii de mesagerie precum Telegram sau prin platforme de jocuri online. Aceste persoane devin „agenţi de unică folosinţă”, însărcinaţi să comită incendieri, acte de vandalism şi alte acţiuni ostile. Sunt recrutaţi şi cetăţeni de alte naţionalităţi.
Raportul, publicat de RUSI, arată că banii reprezintă un factor-cheie de motivare. Ținte predilecte sunt adolescenţii, migranţii şi persoanele mai în vârstă cu experienţă în armata sovietică. Se vorbeşte despre o adevărată „economie de tip gig a sabotajului”.
Plata – de la câteva sute până la câteva mii de euro – este promisă de obicei în criptomonede, ceea ce face ca sursa fondurilor să fie greu de urmărit de către anchetatori.
„Metodele de recrutare şi de coordonare a sabotorilor s-au schimbat, trecând de la modelul Războiului Rece, bazat pe agenţi de informaţii antrenaţi, la unul caracterizat de misiuni la distanţă, pe bază de colaborări temporare şi cu negare plauzibilă ridicată: ‘era economiei gig’ a sabotajului rusesc”, se arată în raportul intitulat „Responding to Russian Sabotage Financing”.
„Actorii ostili externalizează acum sarcini ieftine către persoane ‘consumabile’ (sau ‘agenţi pentru o zi’), recrutate online.”
Kremlinul a negat în trecut acuzaţiile Occidentului privind existenţa unei campanii tot mai ample de sabotaj şi alte acţiuni hibride. Totuşi, numărul actelor de incendiere şi sabotaj grav atribuite Rusiei în Europa ar fi crescut la 34 în 2024, faţă de 12 în anul precedent şi doar două în 2022.
Autorii raportului afirmă că această tactică a acţiunilor deliberat „negabile”, desfăşurate sub pragul unui război convenţional, „a evoluat într-o ameninţare sistematică şi direcţionată geografic”.
Ei cer NATO şi Uniunii Europene să îşi îmbunătăţească urgent capacitatea de reacţie pentru a descuraja viitoare acte de sabotaj. Printre măsuri se numără stabilirea unei definiţii clare a sabotajului şi folosirea instrumentelor din legislaţia antiteroristă pentru a urmări canalele ilegale de finanţare.
Testarea 'liniilor roşii' ale NATO
Raportul subliniază că guvernele trebuie să privească fiecare incident, oricât de minor ar părea, ca parte a unui tipar mult mai grav de activităţi împotriva aliaţilor occidentali.
„Deşi incidentele individuale pot părea minore sau oportuniste, luate împreună ele indică apariţia unei campanii mai largi, menite să crească costul sprijinirii Ucrainei, să testeze liniile roşii ale statelor NATO şi să erodeze încrederea publicului în sistemele de securitate naţională ale Occidentului”, se arată în document.
Sabotajul suspectat a fi orchestrat de Rusia include o gamă largă de acţiuni, de la operaţiuni majore, precum avarierea cablurilor submarine, până la atacuri mai simple asupra ţintelor militare şi civile: incendieri, vandalism şi activităţi de recunoaştere.
Raportul se concentrează în special pe aceste activităţi de nivel scăzut şi se bazează pe informaţii furnizate de specialişti din domeniul aplicării legii, mediul academic, jurnalism şi experţi în politici publice.
În contextul în care mulţi ofiţeri de informaţii ruşi au fost expulzaţi din Europa după invazia la scară largă a Ucrainei, RUSI constată că spionii ruşi „se bazează tot mai mult pe intermediari şi pe agenţi de unică folosinţă, mulţi dintre ei din Ucraina, pentru a executa misiuni de sabotaj”.
„Dacă aceste incidente sunt tratate exclusiv ca fapte izolate ale unor cetăţeni ucraineni, acest lucru ar putea alimenta sentimente anti-ucrainene şi ar putea eroda sprijinul public pentru Kiev – un obiectiv strategic al operaţiunilor de sabotaj”, avertizează raportul.
Documentul mai precizează că printre ucrainenii recrutaţi se află şi persoane „care nu erau conştiente de adevărata natură a misiunilor lor”.
Comentează