"Fiți sinceri, că fățarnici sunt destui!", acest îndemn al sfântului Sofian Boghiu a fost actualizat de către participanții la lansarea spectacolului radiofonic, dedicat acestei personalități a culturii și spiritualității românești, descendent din Basarabia, ce a avut loc în sala Bibliotecii Sfântului Sinod de la Mănăstirea Antim din București.
Locul unde a fost lansat spectacolul radiofonic “Sofian - duhovnicul sfânt de la Antim”, realizat de echipa Teatrului Național Radiofonic din București, (coordonator de program, Magda Duțu) este unul simbolic - anume aici se întruneau membrii mișcării cultural-spirituale Rugul aprins, din anii 40-50. Unul dintre întemeietorii acestei mișcări, care a reunit oameni de cultură, profesori universitari, studenți, călugări, a fost Sofian Boghiu, pe atunci proaspăt refugiat de la mănăstirea Dobrușa, Basarabia, menționa scenaristul Ioan Costin Manoliu, în cadrul evenimentului.
Mănăstirea Antim, întemeiată de către sfântul ierarh de origine armeană, Antim Ivireanul, a fost reactivată la inițiativa istoricului Nicolae Iorga în 1938. Adevărata strălucire și-o recapătă după sosirea grupului de călugări și studenți, refugiați în 1940 din Basarabia ocupată, printre care era și părintele Sofian. Despre acestea relatează, în cartea “Sfântul cuvios mărturisitor Sofian de la Antim”, editată recent, secretarul mănăstirii Antim, arhimandritul Antipa Burghelea, potrivit Rador Radio România.
Părintele Antipa reproduce amintirile sfântului Sofian: “Până la acea dată, la strana din biserică era un singur cântăreț, iar în chiliile mănăstirii erau chiriași. De acum, la strană și în chilii au apărut călugări tineri. Seara la privegheri se cânta la amândouă stranele, iar la Sfânta Liturghie cânta corul. La sfântul altar nu slujea un singur preot, ci mai mulți și cu diaconi”. Și cunoscutul Mitropolit Bartolomeu Anania, care a stat un timp ca frate la această mănăstire, scria despre slujbele oficiate la Antim de către basarabenii veniți de peste Prut: ,,Slujbele erau frumoase, poate cele mai frumoase pe care le-am simțit vreodată. Erau printre călugări mulți basarabeni și cântau la strană, în cor, orice, chiar și recitativele, armonizându-și vocile cu un deosebit talent”, notează în cartea sa despre sfântul Sofian, secretarul Mănăstirii Antim, arhimandritul Antipa.
Fratele Serghie (numele de botez al părintelui Sofian) a făcut în perioada interbelică studii la Seminarul monahal de la Cernica, pe care l-a absolvit cu cele mai bune note, apoi după 1940, a urmat cursurile Facultății de Arte Frumoase la Academia din București și ale Facultății de Teologie. La seminarul de la mănăstirea Cernica, fratele Serghie Boghiu a fost prieten cu viitorul patriarh al României, Teoctist (Arăpașu), căruia mai apoi i-a fost și duhovnic, ca și altor mii de creștini.
Într-un interviu oferit pentru emisiunea Memorial Basarabean, secretarul mănăstirii Antim a menționat că părintele Sofian nu a uitat niciodată de baștina sa, Cuconeștii-Vechi, din județul Soroca. Aici copilul cu părul blond și ochii mici, pătrunzători, de o blândețe deosebită, moștenită de la părinții săi, era atras de misterul icoanelor și de armonia cântărilor bisericești din Biserica cu hramul Sfântului Mihail. Aici a simțit pentru prima oară chemarea monahală, apoi, la 14 ani, după rugăminți stăruitoare, părinții i-au permis să plece la mănăstirea Rughi, (actualmente Rudi). În cele mai grele clipe, în anii de detenție comunistă în temnițele cu cel mai sever regim, alături de alți membri ai Mișcării Rugul Aprins, nu a uitat de chipul mamei, de îndemnurile ei, de baștina sa.
Ulterior, după căderea regimului comunist, în anii 1990, părintele Sofian, pe atunci stareț al mănăstirii Antim, a mers de mai multe ori în Basarabia, unde mai avea rude. El le spunea tuturor că Basarabia este românească, dar ajutoarele, cărțile, colectele bănești pe care le aducea, ajungeau la creștinii de la ambele Mitropolii, mai menționează arhimandritul. El a adăugat că “părintele Sofian, care s-a sfințit în mijlocul unui oraș mare și aglomerat, reprezintă un exemplu viu pentru cei care doresc să urmeze această cale”.
Aflăm de la părintele secretar că la moment, în incinta Mănăstirii, în chilia cuviosului Sofian este organizat un muzeu, unde se găsesc și obiecte donate de către pelerinii din Republica Moldova, mulți dintre care vin să se închine la moaștele sfântului, depuse în biserica Mănăstirii.
Părintele protosinghel Teofan Popescu de la Mănăstirea Antim, prezent la lansarea spectacolului radiofonic “Sofian - duhovnicul sfânt al Bucureștilor”, menționa că sfântul Sofian, fiind un om de artă, ar fi salutat evenimentul. În anii 90, părintele Teofan Popescu a fost președintele Asociației Studenților Creștini Ortodocși din România, (ASCOR), care a organizat întâlniri cu cele mai strălucite personalități ale ortodoxiei din acea perioadă. Acele întruniri, care reprezintă “un fond de aur al ortodoxiei”, au avut loc cu susținerea și cu rugăciunile părintelui Sofian Boghiu, care era tot timpul alături de tineri, menționa părintele protosinghel Teofan.
Actorii Anne-Maria Zegler și Mircea Constantinescu, protagoniști în spectacolul “Sofian - duhovnicul Sfânt al Bucureștilor” și în alte producții ale Teatrului Național Radiofnonic, au vorbit despre importanța acestor proiecte culturale pentru sufletul lor și pentru cultura românească de pe ambele maluri ale Prutului.
La eveniment au participat alți preoți, oameni de cultură, călugări, fii duhovnicești ai cuviosului Sofian Boghiu, care și-au relatat propriile amintiri despre dragostea și spiritul de jertfă al părintelui față de toți cei care veneau la el după sfat, iar astăzi le ascultă rugămințile fiind alături de Dumnezeu.
Mai multe detalii alați din cadrul emisiunii Memorial Basarabean, pe care o puteți asculta accesând file-ul audio de pe această pagină.
Comentează