Date recente, analizate de presa de specialitate pe baza informațiilor furnizate de Storia, indică o dublare a numărului de locuințe neocupate în București în ultimii 10 ani.
Paradoxul Bucureștiului: de ce crește numărul locuințelor neocupate într-o piață blocată?
Din această perioadă, ultimii 6 se suprapun colapsului urbanistic.
Cifre îngrijorătoare
Însă, contrar așteptărilor, fenomenul nu constituie un rezultat al supraofertei, ci efectul blocajelor legal-administrative, al presiunii fiscale și al scăderii puterii de cumpărare.
Blocajul urbanistic și lipsa de accesibilitate
Deși problema locuirii accesibile se află printre dosarele prioritare ale Uniunii Europene, lipsa predictibilității cadrului urbanistic din România, și cu precădere din București, a creat un deficit artificial de ofertă, punând presiune suplimentară asupra prețurilor și adâncind criza.
România, campioană europeană la locuințe aglomerate
Conform Raportului Băncii Mondiale, țara noastră este campioana unui record negativ, situându-se pe primul loc din UE, cu 41% din populație aflată în locuințe supraaglomerate.
Mai ales în Capitală, suspendarea PUZ-urilor coordonatoare de sector, alături de lipsa dezbaterilor documentațiilor de urbanism finalizate în Consiliul Municipal și dificultatea obținerii autorizațiilor de construire au limitat apariția proiectelor noi, forțând prețurile să rămână ridicate în ciuda scăderii volumului de tranzacții.
Astfel, blocajul administrativ nu doar că scumpește unitățile existente, dar descurajează investițiile imobiliare sănătoase, lăsând pe piață doar stocuri vechi sau proiecte demarate în condiții costisitoare, lovind atât în nevoile familiilor tinere, cât și în economia privată și bugetul de Stat.
Exodul bucureștenilor spre Ilfov, cauza traficului sufocant și poluării
Aglomerația fără precedent din Capitală nu e produsă doar de șantierele abandonate ale termoficării, ci și de traficul cauzat de exodul spre Ilfov.
Prin blocajul generalizat al sectorului imobiliar, s-a contribuit la explozia prețurilor, iar multe familii tinere s-au mutat în ultimii ani în case ori apartamente mai accesibile financiar, în localitățile limitrofe.
Dar serviciul lor, școala copiilor, spitalele, restaurantele, magazinele sau alte locații de interes au rămas în oraș, obligându-i la folosirea mașinilor și sporind poluarea.
Presiunea fiscală: TVA-ul care „nimicește” cererea
Anul 2025 a adus o lovitură dură pieței prin modificarea pragurilor de TVA.
Creșterea cotei a erodat instantaneu bugetul cumpărătorilor, conducând la o scădere a tranzacțiilor cu aproximativ 30%, conform datelor din piață.
Pentru clasa medie, apartamentul de familie a devenit un lux inaccesibil, contribuind direct la creșterea numărului de unități neocupate, deoarece prețul lor final include acum o taxă pe care consumatorul nu o mai poate susține.
O lege necesară, scrisă greșit
Agenda mass-media a fost ocupată mult timp de scandalul Nordis, care a atras reacția autorităților.
Însă pornind de la o nevoie reală de protecție a consumatorilor, s-a ajuns la o reglementare aproape inaplicabilă, ce a impus bariere administrative suplimentare și imposibil de implementat.
Deși menite să protejeze clienții finali persoane fizice, prevederile actului normativ (Legea 207/2025) au generat haos și blocaj, sufocând atât dezvoltatorii onești, cât și instituțiile Statului sau beneficiarii.
Lipsa clarității în domeniul preapartamentărilor, absența manierei de utilizare a plafoanelor pentru avansuri și amestecarea investitorilor persoane juridice cu micii particulari - fără măsuri în favoarea debirocratizării - au generat incertitudine juridică atât pentru mediul de afaceri, cât și pentru finanțatori sau cumpărători.
Rezultatul: lipsă de predictibilitate, blocarea vânzărilor, prudența suplimentară a băncilor și explozia prețurilor.
Scăderea puterii de cumpărare și inflația
În timp ce costurile materialelor de construcție și ale forței de muncă au crescut constant, veniturile reale ale populației au fost măcinate de inflație.
Reducerea puterii de cumpărare, cuplată cu dobânzile ridicate la creditele ipotecare, au creat un decalaj major: există nevoie de locuire, dar nu există solvabilitate.
Astfel, locuințele rămân goale nu pentru că nu sunt necesare, ci pentru că sunt „blocate” în mecanisme de preț pe care piața nu le mai poate absorbi.
De ce este importantă industria imobiliară pentru România?
Sectorul imobiliar și cel al construcțiilor reprezintă un pilon central al oricărei economii, contribuind semnificativ la PIB-ul României.
Această industrie nu înseamnă doar ridicarea de clădiri, ci antrenează zeci de sectoare conexe: proiectare, execuție, materiale de construcții, finanțare, amenajări interioare, design, mobilier, rețele de utilități și multe altele.
Un sector imobiliar sănătos este un indicator direct al prosperității clasei medii și al încrederii investitorilor în viitorul unei țări.
Conform datelor, peste 10 procente din salariații mediului privat sunt angrenați în sectoarele principale și secundare ale industriei imobiliare.
Peste tot în lume se spune că, acolo unde sunt macarale, acolo există perspectiva prosperității. Pentru că înseamnă că se construiesc locuințe, birouri, depozite, spații industriale, spații de divertisment.
Practic, de la un acoperiș deasupra capului și până la orice activitate umană, construcțiile sunt vitale.
Risc major pentru încasările la bugetul Statului
Dincolo de rolul esențial în asigurarea locuințelor moderne și eficiente energetic, industria imobiliară este un contributor masiv la bugetul de Stat prin TVA și alte obligații fiscale.
Fiecare tranzacție și fiecare proiect autorizat generează venituri imediate, inclusiv prin impozitele pe profit, dividende și salarii, taxe locale pe proprietate.
În plus, vorbim de circa jumătate de milion de locuri de muncă ce depind direct de dinamica acestui sector.
Mai mult, dezvoltările mari obligă autoritățile să asigure investiții în rețele de utilități și drumuri, antrenând economia pe orizontala furnizorilor pentru aceste cheltuieli publice.
Comentează