OFICIAL - Câţi refugiaţi au ajuns în România în 2016

Poliţiştii Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI) au înregistrat, în acest an, 96 de cereri de azil, cei mai mulţi solicitanţi fiind pakistanezi, sirieni şi irakieni, în general bărbaţi, cu media de vârstă între 18 şi 34 de ani.

Conform unui comunicat de presă al IGI, cererile sunt analizate şi procesate de către ofiţeri special desemnaţi din cadrul Centrelor Regionale de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil din Bucureşti, Timişoara, Giurgiu, Rădăuţi, Galaţi şi Maramureş. 

Poliţiştii examinează individual fiecare cerere. 

"Potrivit legislaţiei naţionale în materie de azil, în România se recunoaşte statutul de refugiat, la cerere, cetăţeanului străin care, în urma unei temeri bine întemeiate de a fi persecutat pe motive de rasă, religie, naţionalitate, opinii politice sau apartenenţă la un anumit grup social, se află în afara ţării de origine şi care nu poate sau, din cauza acestei temeri, nu doreşte să solicite protecţia respectivei ţări, precum şi apatridului care, aflându-se, din motivele menţionate anterior, în afara ţării în care avea reşedinţa obişnuită, nu poate sau, din cauza acestei temeri, nu doreşte să se întoarcă în respectiva ţară şi cărora nu li se aplică cauzele de excludere de la recunoaşterea statutului de refugiat", arată IGI, potrivit Agerpres.

De asemenea, se acordă protecţia subsidiară cetăţeanului străin sau apatridului care nu îndeplineşte condiţiile pentru recunoaşterea statutului de refugiat şi cu privire la care există motive întemeiate să se creadă că, în cazul returnării în ţara de origine, respectiv în ţara în care îşi avea reşedinţa obişnuită, va fi expus unui risc serios şi care nu poate sau, din cauza acestui risc, care nu doreşte protecţia acelei ţări şi căruia nu i se aplică cauzele de excludere de la acordarea acestei forme de protecţie. 

Prin risc serios se înţelege condamnarea la pedeapsa cu moartea sau executarea unei astfel de pedepse, tortură, tratamente sau pedepse inumane ori degradante sau o ameninţare serioasă, individuală, la adresa vieţii sau integrităţii, ca urmare a violenţei generalizate în situaţii de conflict armat intern sau internaţional, dacă solicitantul face parte din populaţia civilă. 

În prezent, în România sunt înregistraţi aproximativ 2.600 de beneficiari ai unei forme de protecţie internaţională, menţionează IGI.